runner

2012-01-11T19:58:00.001+02:00

Poate merg la munte, sa ma tavalesc in zapada proaspata si sa zbor.. sa zbor pe zapada! Poate merg; daca sunt cuminte! Poate...

Lucruri noi

2011-11-10T17:53:00.002+02:00

Sper ca stiu sa-mi traiesc viata si ca stiu sa-mi folosesc timpul intr-un mod util si potrivit.

Imi e dor de bulevardul de la Campulung, de frunzele cazute pe trotuare si de aerul de acolo.

Observ ca nu am coerenta in ganduri.. Poate asta e problema, ca nu pot sa-mi sincronizez ideile! Se zice ca oamenii nascuti in zodia gemeni sunt foarte creativi; pana acum nu mi-am descoperit latura aceasta; Ceva straniu, mai puernic deact mine ma impiedica sa ma duc acasa, la Campulung, desi mi-e dor, dor, dor, dor.. si viitorul...suna greu si miroase a miros de bolnavi si medicamente. Sper sa nu innebunesc!

Sa revin: au aparut lucruri noi in viata mea ( cred unii ). De fapt, lucrurile noi sunt tot cele vechi, doar ca au capatat o alta forma, mai formala. In rest.. dragostea e la fel, dorul de Campulung e la fel, merg in cluburi la fel de des :)), continui sa visez cu ochii deschizi, poate doar facultatea ma atrage mai putin, desi tot o iubesc.

Poate ninge si merg acasa sa respir aer de orasel mic, inghesuit si frumos.........

2011-02-14T14:02:00.002+02:00

Vine vacanta, dar nu prea... Mai am un examen, unul mic-micutz... dar tot il am; e ca un ghimpe si ma inteapa, groaznic ma inteapa!

Si tot iubesc.. Anatomia...

10 la anatomie

2011-01-26T19:57:00.002+02:00

Dupa zile in sir de invatat si teama, vine rasplata... Si te simti.. EXTAZIAT! Nu cred ca mai e un moment la fel in viata "profesionala"! Iubesc viata la Medicina......

Vad conturul viitorului...

2010-12-15T21:48:00.002+02:00

Medicina.. visul meu frumos si tainic care se implineste zi de zi. Sunt mandra de alegerea pe care am facut-o, sunt mandra ca ma chinui cu invatatul si ca nu am timp de irosit cu uitatul la televizor, pentru ca trebuie sa invat la anatomie..

Si vreau:

Anul acesta de Craciun vreau sa daruiesc dragoste. E ultimul meu Craciun de "copil" si vreau sa ma bucur de toata magia.

Cu lacrimi in ochi

2010-11-11T21:42:00.003+02:00

Se intampla multe lucruri cu mine. Simt ca incep sa ma transform, dar ca sunt aceeasi. Inca sunt fascinata, speriata si oripilata de Bucuresti; intr-un mod bizar imi place, dar il urasc: acelasi Inter, impunator, poate fi minunat, dar dimineata, in zi ploioasa, cand bate vatul cu vreo 60 km/h si simti ca zbori (nu in sensul bun) vrei sa-l darami; acelasi parc din curtea facultatii

superb, ruginiu, cu bancute de lemn si medici stand la cafea in halate verzi de chirurgie, e plin de ambalaje si resturi de tigari; la fel metroul, strazile si oamenii: cateodata ma fac sa ma simt bine aici, dar des imi amintesc ce frumos e la Campulung, ce liniste pe micul bulevard cu tei..

Ma trezesc mereu aducandu-mi aminte. Eu nu ma adaptez usor, am inteles asta abia acum, aici. Mi-e dor de ai mei, de programul de acasa, de trezitul la 6 sa ajung la ore la dinicu (ajungeam mereu la finalul orei desi ma trezeam la timp).. Simt ca locul meu e acolo. Cand trebuie sa plec de acasa duminica imi vine sa plang, desi nu fac nimic deosebit acolo si chiar ma enervez ca alerg la metrou cu bagajul plin de carti sa prind lucky ca sa ajung acasa si sa nu fac nimic; dar cand trebuie sa vin inapoi aici imi vine sa plang. Ma sensibilizeaza tocmai orasul acesta insensibil.

In seara aceasta m-am inscris la un proiect si primul lucru la care m-am gandit a fost sa il pun in practica si la Campulung! Maine plec si abia astept sa vad teii fara frunze de pe bulevard!

E frumos la facultate si cred ca e singurul loc de care simt ca apartin; si acasa simt ca e acasa, dar nu ma simt ca acasa, am tot timpul senzatia ca-mi lipseste ceva. Dar am atatea momente frumoase petrecute la "scoala"..

Anatomia se transforma intr-o poveste, balaurul se apropie, dar tot mi se pare magica; (balaurul e primul colocviu). Apoi privelistea de pe Universitar, parcul din fata facultatii, amfiteatrul mare.. Cand ma gandesc cam ce fac eu aici, ma simt fericita si implinita, dar cand ma gandesc la Campulung ma simt trista ca nu sunt si eu acolo...

Mi-e dor..

the time of my life

2010-09-23T23:12:00.002+03:00

Exista un lucru magic de la care porneste toata pasiunea: dansul!Am atatea de povestit, dar nu vreau sa le dau drumul. E ca si cum le-as lasa sa plece, ca si cum nu ar mai fi doar gandurile mele.
Sunt totusi cateva cuvinte pe care trebuie sa le scriu:
tu
eu
dragoste
facultate
pasiune
levin si kitty
cuvantul din patru litere
incredere
o petala
teama
sambata
sex
vise
bucuresti
noi doi
raspunsul meu:DA!

Lucrurile sunt pe cale sa explodeze

2010-08-19T00:46:00.003+03:00

Simt ca viata mea se decide acum. E momentul marilor decizii, al intersectiilor vitale. Gasesc o presiune enorma pe umerii mei, dar imi place ca totul se desfasoara conform dorintelor mele, desi inca nu constientizez pe deplin adevarata resposabilitate a acestor lucruri. Eu sunt un copil, sunt mai copil decat acum patru ani cand am inceput liceul, si asta intr-un mod paradoxal. As lua-o de la capat fara sa schimb macar o suflare. Bucuriile, lacrimile, dezamagirea si reusitele, toate m-au transformat in cea mai iubita bubulina!
Revin la decizii. BAC-ul, Admiterea, emoltiile clasei a 12-a sunt incomparabile cu dificultatea alegerii pe care o am de facut. Imi doresc sa raman pe loc: sa fiu rasfatata tuturor. Ma tem de schimbari, desi mereu am schimbat cate ceva, spre exemplu locuinta. Poate ca am nevoie de stabilitate; hmm.. acesta poate fi un raspuns la intrebarea mea existentiala. Stabilitate deci..
In curand incepe distractia: ma asteapta o sala mare intr-o cladire veche. Seamana cu clasa in care am inceput scoala, tot "boboc" voi fi, doar ca in loc de flori pe bancute voi gasi cadavre pe mese de disectie. O sa fiu medic. Am o multime de planuri... vreau sa nu-mi pierd entuziastmul si vreau sa schimb ceva: totul!v]
Zilele astea mi-am revazut amintirile; toate. Am un zambet pe fata cand ma gandesc la viata de liceul cu lucrurile care mi s-au intamplat. Sunt convinsa ca nu am ratat nimic si am trait totul la intesitate maxima, in ritmul meu cel mai alert.
Sunt fericita, iar fericirea mea, pe viitor, depinde de alegerile pe care le fac acum.

zApAdA

2010-03-06T13:38:00.003+02:00

Nu-mi displace ca a venit "primavara" cu zapada mai ceva ca in toiul iernii si ca mai am 3 luni pana sa dau Admiterea. M-am plictisit sa invat la bio si sa fac variante la mate. Oricum nu vreau sa ma plang, vreau sa scriu fiindca imi e dor sa scriu.
Inainte ma gandeam cum sa te lasi de scris pe blog cand ai atatea idei? Iar acum, desi am mereu idei, pana ajung acasa sa-mi deschid calculatorul imi pica ochii pe te miri ce, si uit ca aveam in cap sa scriu ceva.
As vrea sa ma dau cu sania; iarna asta nici macar la schi n-am mers. De-asta inca mai ninge, ca eu nu am apucat sa schiez; pana nu merg eu la schi nu se opri din nins! ha! uite ce argument bun ca lumea graviteaza in jurul meu! :))
Cateodata ma mai apuca ceva nostalgie legata de terminarea liceului, dar nu vreau sa scriu acum nimic despre asta .

Cozonac

2010-01-05T19:47:00.002+02:00

Rasplata mea, dupa multa munca, rasplata sufleteasca sau morala, gandurile mele cele bune care s-au implinit in timp, dupa ce eu le uitasem acolo intr-un sertar, ma fac sa cred ca sunt un om important. Am reusit sa-i fac sa ma iubeasca pe cel mai bun tata si pe cea mai iubitoare mama, si-l am alaturi pe omul potrivit. Cunosc un barbat care scrie pentru mine si influentez mereu gandirea multor cunostinte. Dar pot eu sa ma descurc cu atata resposabilitate? Pot eu sa fiu atat de prezenta in vietile lor fara sa le fac rau? Nu e mai bine, oare, ca eu, cu gandirea mea atat de diferita de a lor, sa nu-i influentez? Imi doresc in fiecare clipa cate ceva, si simt cum toate dorintele mi s-au implinit. Ce pret voi plati pentru ca sunt asa de fericita? Mereu ma tem de un cutremur. Dar daca acest cutremur nu va fi un seism, ci un cutremur personal cauzat de o decizie proasta? Daca voi da cu piciorul lampii fermecate care-mi indeplineste dorintele? Ma tem si nu am incredere, iar cel mai mare dusman al meu sunt chiar eu. Imi doresc sa mi se indeplineasca numai gandurile bune!

Cel mai mult parfumul lui

2009-12-02T16:33:00.002+02:00

Parfumul lui, felul in care ma saruta si ma strange la piept, dar mai ales parfumul lui....

Simtul olfactiv e atat de selectiv si totusi atat de bine configurat pe scoarta cerebrala. O culoare te impresioneaza de fiecare data, o atingere iti zguduie simturile, dar un parfum iti trezeste amintiri. Toate amintirile. Un parfum poate da timpul inapoi prin multitudinea de imagini, cuvinte si atingeri de care aduce aminte. Parfumul e prima conexiune dintre un barbat si o femeie.. Si tot pafumul pastreaza vie legatura dintre ei.

Parfumul lui e... cea mai frumoasa senzatie!

un pic de dor

2009-11-23T22:29:00.002+02:00

I-am pierdut, sau mai bine zis, s-au pierdut. Inainte erau idolii mei, visam sa fiu ca ei si mi se parea ca lumea lor e perfecta. Dar au disparut. Magia s-a risipit odata cu plecarea lor si cu maturizarea mea. Mi-e dor de ei cateodata. Mi-e dor sa visez la cum va fi cand voi ajunge ca ei. Acum nu mai am ganduri marete. Multe le-am implinit, altele necesita munca, nu doar sa treaca vremea peste ele. Acum ma gandesc numai la BAC si Admitere. Imi placea sa citesc blogurile lor si cred ca mi-am facut propriul blog pentru ca imi doream sa fiu ca ei. Ceva din mine refuza sa creada ca in cateva luni ma voi pierde si eu de cei mai mici si voi merge acolo, in Orasul Nefagaduintei, unde toate gandurile frumoase se reduc la gripa porcina si politica.

2009-10-07T19:56:00.002+03:00

Mereu mi-am dorit sa fiu mai mare, pentru ca atunci cand imi doream ceva mi se spunea ca voi primi cand voi mai creste. Am primit tot ce mi-am dorit, chiar si toate lucrurile la care nici nu indrazneam sa visez. Dar am ajuns mare prea repede si vreau sa tin timpul in loc. Imi place cum sunt acum, cum gandesc, ce prieteni am, imi plac dorintele de acum si nu vreau sub nicio forma sa le indeplinesc, iar apoi sa-mi pierd interesul fata de ele. Imi place sa alerg dupa idealuri. Cand privesc la cei mai mici ca mine imi amintesc cum eram eu in timpul pe care ei il petrec acum, imi amintesc ce gandeam, la ce speram. O dorinta naste pe alta, si uit mereu cat de tare m-au bucurat toate realizarile mele fiindca tot timpul imi doresc altceva, fara sa apuc sa zambesc si sa ma simt multumita fata de ceea ce am realizat.
E greu sa scriu la persoana intai.
Candva mi-am dorit sa fiu ca ei. Pareau perfecti, siguri pe ei, plini de viata si idei bune. intr-un fel am si ajuns ca ei, dar acum nu mai am aceeasi admiratie, acelasi entuziasm.
Nu ma simt batrana, din contra, ma simt mai copil ca niciodata si am senzatia ca pot face orice, dar cand privesc la altii, mai mici, mi se pare ca pierd ceva. Parca vreau sa raman cu ei, ca ei, dar vreau, inca mai vreau sa fiu mai mare, caci mai am multe de descoperit.

M-am facut mare!

2009-08-19T09:13:00.002+03:00

Fix atunci cand as avea nevoie ca timpul ca ramana pe loc, sa ma astepte, ca poate mi-am uitat umbrela acasa sau nu e curent si nu am cand sa-mi mai calc tricoul, fix cand as avea mai multe de facut, timpul zboara. M-am trezit in luna august ca dintr-un somn bun, fara sa mai am timp nici sa mai respir. As fi vrut ca vacanta aceasta sa dureze la infinit, pentru ca a fost si este una din cele mai frumoase, dar trece minut cu minut..
:D

Peste sushi si profiterol

2009-05-06T20:31:00.002+03:00

Ce sa zic... Imi era dor sa scriu pe blog!

Am avut chef sa prostestez la adresa grevei din invatamant, sa fiu ironica la adresa lui Gigi Becali ("la zdup"), am vrut sa scriu despre periodicitatea cutremurelor, despre cum mi-am primit 10 (ZECE) lovituri de cleste ortodontic in obraz, m-am gandit sa povestesc cum m-a apucat lenea si nu mai am chef sa fac grile la chimie si de ce nu m-am plimbat prin tari straine de Paste.

Au trecut toate si nu am scris pe blog despre ele deoarece nu am avut calculatorul aproape sau mi-a lipsit timpul.

Afara e cald si ploaie, nu e ploaie calda, e cald si ploaie caci daca dimineata ai nevoie de ochelari de soare, la pranz e necesara umbrela. Imi place la Campulung. Vine iar vacanta mare. Ultima vacanta mare inainte de terminarea liceului. Ma apuca o stare nebuneasca de fericire gandindu-ma la ce voi face cand voi fi la Bucuresti. E ciudat fiindca merg din 3 in 3 saptamani acolo si nu mi se pare deloc un oras frumos. Totusi cand ma gandesc la Bucuresti ca destinatie de a face facultatea, ma autoimpresionez. Ca un copil care desi a mancat capsuni si stie ca sunt acre, cand le vede tot ar mai manca ( ma refer la capsunile aparute in piata din martie).

Am vrut sa scriu despre criza economica si am ajuns sa povestesc despre fructe. Imi place de mine.

Nu am vrut sa pun link la status catre aceste post, dar voi pune ca sa citesca Doru ca-i urez "La multi ani, multiplii de 18!" si ca sa va amintesc, voua, dragi colegi ca terminam clasa a 11-a si ca la anul scap de voi! :)) M-am plictisit de aceleasi chipuri, de aceiasi oameni, vreau o schimbare. Poate ca voi regreta anii acestia, dar acum chiar vreau sa evadez. Vreau sa-mi iau o rochita noua, o pereche de balerini rosii si sa plec la mare, sau la Paris, sau pur si simplu pe deal! Cel putin 1 zi sa schimb peisajul. Vreau sa-mi inchid telefonul si sa plec, dar nu am curajul sa fac acest lucru fiinda sunt prea conectata cu tot ce e in jur. Si nu-mi displace asa rau, dar tot vreau sa evadez :).

De indata ce a venit primavara si s-a incalzit am plantat flori in curte. M-am simtit ca in al noualea cer. Ador sa stau in gradina si sa fac mancare :)). Pot fii o buna nevasta, aviz amatorilor!

Eu scriu, eu citesc, eu rad.

da da da

2009-03-01T11:31:00.004+02:00

Simt mirosul primaverii..
Dragostea e ca o pereche de pantofi,
iar eu o sa dau la medicina! :D

Ma cupride teama, ma strange cu toata puterea ei si lumea mea se rezuma la tine. Cum e cand spui "da"? De ce nu doare? De ce nu te sfasie teama? De ce simti doar bucurie? Dupa primavara vine vara. Sa fie oare Parisul apogeul viselor? Ai inchis marea in ochii mari, iar valurile toate inspumate ma privesc.. Care e sensul vietii? Pentru ce rasare soarele si pentru ce anume ma iubesti? Asa e sa fie? sau s-a intamplat asa, ca orice altceva? Cum e sa fii prea sus sa te mai aud? sau prea sus ca sa iti amintesti ca te iubesc? Cand se termina dragostea? Si nu-mi spune ca nu se termina, caci toate au un sfarsit! Daca intr-o zi voi zice ca mi-e dor si doare, iar tu nu vei mai fii alaturi de mine? Cum se rezolva ecuatia vietii mele? Cine e X-ul? Sa fie facultatea de medicina? De ce, ca sa savurezi mierea, trebuie sa gusti mai intai veninul? Si cum se macelareste un cadavru? Tu cu ce ai incepe? Eu as cauta sufletul, as sfasia inima, sa-l gasesc! Dragostea nu e macabra, nu te speria! E intai martie si simt mirosul primaverii. Te urasc ca-ti schimbi planurile ca vantul de primavara, dar te iubesc ca eu fac parte mereu din ele. Paradoxul dintre noi e ca nu am cum sa-ti spun ca "n-ai cum sa ma ranesti, cineva a facut asta inaintea ta", dar nici nu vreau sa ma ranesti tu, desi adori sa fii primul. Tot vreau sa aflu unde e finalul. imi spui sa stau pana maine sa raman mereu cu tine, cand te vei plictisi? Eu ma plictisesc repede, ma indragostesc imediat ce vad o pereche de pantofi, iar apoi ii arunc fiindca sunt vechi. Nu m-am plictisit de tine si nici nu dau semne ca as face-o, dar tu? Si daca vei uita dragostea mea intr-o sa-la de cinema, sau o vei lasa sa cada, se va duce spre un alt cer? Vad ca inca n-ai plecat, vad ca inca mai esti, asa ca, daca te-ai hotarat sa stai si sa ma iubesti, invata-ma sa iubesc, ajuta-ma sa traiesc, invata-ma, stiu ca e greu, dar, ajuta-ma sa fiu eu, invata-ma sa nu ma plang, ajuta-ma sa pot in brate sa te strang, invata-ma sa rad, dar inainte invata-ma sa plang!

Dragostea e simpla, dar noi cand ne iubim o complicam! :)

Dilema

2009-02-22T09:30:00.003+02:00

Serenade la balcon si rochie alba de mireasa, sau o camera de hotel si cateva prezervative alaturi de un necunoscut?

Iubirile mari, cele din carti sau filme, sunt de cele mai multe ori o poveste in care el o cucereste, iar ea, impotriva parintilor, societatii in care a fost educata, se lasa cucerita si sedusa. Dragostea dintre cei doi se concretizeaza intr-o noapte de amor si promisiuni de iubire vesnica. Atunci, dupa ce si-au jurat iubire nesfarsita, societatea ii desparte, sau parintii, sau razboiul, sa un uragan, sau o bomba atomica, sau te miri ce accident banal, iar finalul fericit nu ramane decat o amintire, o iluzie.

Filmele americane propun "iubirile de o noapte" (one-night-stand-urile). Cei doi se intalnesc intr-o discoteca si merg undeva intr-un colt obscur(camera de hotel) si au parte de o partida buna de sex, iar a doua zi se despart, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic (cred ei).

Eu, adolecenta de 17 ani ( :)) ), caut sa aflu cum e bine. De incercat, nu prea e o idee buna, caci dragostea eterna gen romeo si julieta necesita puritate, inocenta, in schimb one-night-stand-ul nu respecta norme de pudoare.

Romanul "Indragostita de un masay" (Corrine Hoffman) pune in evidenta cum educatia face ca dragostea sa dispara cand cei doi au o perceptie total diferita chiar si in ceea ce priveste gesturile. Femeia, e cea care are curajul sa riste totul pentru dragostea lor si sa plece de la civilizatie la o coliba din paie din savana. Tot ea decide ca dragostea nu mai are sens cand gelozia si barierele culturale sapa un sant adanc intre cei doi.

Barbatii se conformeaza. Se obisnuiesc cu lipsa femeii iubite, o inlocuiesc cu o betie, sau cu o alta femeie. Barbatii pot face sex fara sa simta ceva mai mult decat atractie fizica. Sau nu?

Nu as putea sa las electricitatea si apa curenta "din dragoste". Ma impresioneaza povestile romantice, dar nu cred ca pot sa le si traiesc. Ma despart greu de lumea in care traiesc. Simt ca... s-ar bloca fara mine! :D

Nu as putea nici sa fac dragoste cu un necunoscut pe care sa nu-l mai vad niciodata. Daca as sti ca in cele cateva ore petrecute cu el, nu voi incepe sa simt nimic pentru el sau ca voi putea uita oricand episodul, poate ca as ceda unei aventuri de o noapte. Dar daca toata viata voi privi in urma si voi suspina dupa el, asa cum eroinele romanelor indragostite la prima vedere se topesc dupa "alesul" lor?

De unde stii ca el e alesul?

O relatie fie ea scurta sau de lunga durata, presupune fluturasi in stomac si grija pentru celalalt. Dar daca la urmatoarea relatie fluturasii sunt mai mari?

Risti sa ramai cu cel care e deja langa tine pentru ca stii ca de fiecare data cand l-ai intalnit inima parea ca va bubui, iar toti ceilalti erau nimic pe langa el. Si daca e dragoste d-aia mare si in ziua nuntii unul moare din cauza unui cataclism? Dar daca problemele casniciei anuleaza dragostea?
Normal, trebuie sa risti ca sa castigi.

Dragostea din carti ma fascineaza. Dar in viata reala, nu as putea lupta contra principiilor ca sa am alaturi pe cineva atat de diferit.

Sex, Sex

2009-02-11T21:01:00.003+02:00

"Eu visez la iubire, dulce amagire sunt o romantica..."

Imi doresc sa scriu ceva, ce gandesc, fara sa mai fiu de partea morala a barierei pe care nu vreau s-o trec. Nu scriu pentru ca e cineva care ma asculta oricand vreau sa trec bariera; nu scriu pentru ca sunt lucruri care nu trebuie spuse decat celor care pot sa auda ce gandesc, fara sa se gandeasca la imoralitatea celor pe care le gandesc.

Nu sunt o romantica. Am aflat ca romanticii sunt inadaptati, prea sensibili, prea exagerati in sentimente; sunt clasica. Dar contrar conservatorismului care se vede de dincolo de bariera, vreau sa evadez; stiu ca evadarea imi va face mai mult rau decat bine, de aceea respect bariera. Acum vreau sa evadez, sa spun ce gandesc. Nu pot!

Nevoia de evadare vine melodia veveritelor "Nu am cu cine".

Sufar de dualitate. Nu ma refer la dualitate in sensul ca vorbesc cu "eu" din oglinda, ci la lupta pe care o port cu mine insami cand nu stiu ce sa aleg sau ce sa cred. Sentimentele sunt cea mai favorabila tema de dezbatere intre "eu" si .. "eu".

Sunt fericita in sinea mea. Stiu ca sunt fericita, dar sunt si trista. Ma enerveaza oamenii imaturi, cei care se straduie prea mult sa ia o decizie si cei care vorbesc prea mult. Prefer sa nu mi se vorbeasca decat sa mi se spuna lucruri nesemnificative. Oricum, atentia si auzul meu sunt extrem de selective, nu aud decat ce vreau, nu sunt atenta decat la ce e important.

Am o viata de realizat, si o voi realiza respectand bariera impusa. Sa fii transparent te face vulnerabil, de aceea e mai bine sa fie in spatele barierei celalalt "eu". Sa spui minciuni te distruge complet, dar cine zice ca a spune jumatate din adevar e minciuna?

Tonight i won't cry..

2009-01-05T19:40:00.002+02:00

Intai se tin de mana si isi spun cat de mult se iubesc, apoi se cearta si isi reproseaza viata traita impreuna. Cand ai obosit trebuie sa tipi sa gasesti vinovati si sa jignesti. Asa esti tu. Unde ramane dragostea cand apar regretele si reprosurile?Daca ai vedea partea plina a paharului ai fii fericita ca traiesti si ca esti inconjurata de oameni care tin la tine si care au nevoie de tine ca sa le fie bine. Dar cuvintele dor mai mult decat o palma si nu poti sa le uiti, nu poti sa intelegi cum te-a putut rani asa si nu vrei sa ierti. Simti ca s-a terminat si nu vrei sa se termine.L-a luat in brate, l-a sarutat, au mers acasa, au facut dragoste, vor o casnicie fericita, copii...

Ferestrele de termopan si bijuteriile nu aduc fericirea, nici macar un pranz la kfc intre 2 cursuri; Un " te iubesc" spus din inima, o mana stransa in semn de multumire, ochii in lacrimi de fercire si " felicitari" iti salta inima de bucurie.

Dorinta nebuna si nejustificata de a iesi in evienta, de a conduce fac oamneii de nerecunoscut, iar scuzele sunt de prisos.

Nu se poate controla si-l face mereu sa sufere. Nu se poate gandi de 2 ori inainte de a zice ceva si plateste cu regrete impulsivitatea ei..

Dragostea nu e de ajuns si doare.

Om trai s'om vedea

2008-12-02T20:54:00.004+02:00

Cateodata am impresia ca totul e un vis. Ba mi se pare ca lucrurile sunt prea simple si ma fac sa fiu prea fericita si mi-e teama sa nu ma trezesc, ba am impresia ca traiesc un cosmar si vreau sa revin la realitate. Dar traiesc deja realitatea.

Pot sa spun ca am renascut acum un an. Am fost prea aproape de moarte; de atunci timpul a capatat o alta semnificatie pentru mine. Pana si in lucrurile marunte am impresia ca timpul a trecut mult mai repede si ca sunt mai in viitor decat cei din jurul meu. De atunci s-au schimbat multe, m-am schimbat eu si i-am schimbat si pe cei din jurul meu. I-am schimbat cu altii, s-au i-am schimbat pur si simplu.

2007 e anul metamorfozei mele.

2008 e al celor mai triste intamplari. Au murit fiinte dragi din viata multor oameni din jurul meu. Un an negru, este 2008, as zice.Nu pot sa scriu mai mult despre asta, oricat as incerca. Tot ce pot sa fac e sa oftez si ma intristez. Vineri seara am vazut o stea cazand. Se spune ca atunci cand cade o stea, un om moare.Sambata mi-au zis ca a murit. Sa fie coincidenta? Oricum ar fi, e deja mort si nimic nu-l mai poate aduce inapoi. Raman un oftat, cuvinte nespuse, lacrimi si probabil regrete.

Viata e relativa, ca si timpul.Viata e timp care se scurge. Spre ce? Nu stiu. Om trai s-om vedea, sau mai bine zis, om muri s-om vedea. Ideea de moarte sperie. De fapt mai mult ingrijoreaza ideea de despartire de ceilalti. In sufletul unui om care simte cum piere trebuie sa fie o durere teribila. Grija pentru cei care raman, regretul ca nu mai poate trai sa faca tot ce si-a propus, teama de necunoscut...

Vine Anul Nou. Ce ne rezerva viitorul? In imaginatia mea, numai lucruri bune pentru mine si ai mei, la fel ca si anul trecut. Dar ce ne rezerva cu adevarat e de nestiut.

Oftez din nou.

Nici macar nu ma bucura un succes bine planificat, caci stiam ca-l voi realiza; ma bucura succesul aparut fara planificare. Sensul vietii sa fie chiar necunoscutul? Tocmai "om trai s-om vedea" sa fie rationamentul omului?

Stiu ca e ciudat ceea ce am scris, dar e un text venit din necunoscut. Nu am premeditat nimic. E un text ca viata: de neinteles.

Colinde in playlist

2008-11-27T16:26:00.004+02:00

Aud fosnetul de beteala in pom si clopoteii de la sania mosului zdranganind. A venit iarna. Zapada ma face sa zambesc si imi da energie. Parca nici nu mai e frig daca e zapada. Mai atat de putin si vine vacanta.. Nu stiu ce voi face de Revelion si ma incapatanez sa cred ca orice oferta e nepotrivita. As vrea sa stau acasa, sa privesc cum ninge, sa beau o cana de vin fiert si sa admir bradutul impodobit de mine si baieti. Da, m-a apucat brusc un sentiment de melancolie.
Motivul "criza financiara" e des folosit ca sa-l fac pe stefan sa nu-si doreasca nimic scump de la mosu' si ca sa fac revelionul acasa.

Crizantemele sunt pe ofilite, iar eu am din ce in ce mai multa nevoie de o vacanta.

ps: Am fost in oras si au aprins beculetele de iarna! delicios privitului! :D

crizantema

2008-11-10T20:59:00.003+02:00

Daca as fi o floare as fi o crizantema:

vesela, plina de culoare, forma, si petale;
rar intalnita-doar toamna, iar atunci cu aparitii multiple, sufocante, dar care iti bucura privirea;
as renaste si mai puternica de fiecare data!
si as avea multipla personalitate: cand alba, cand mov, cand portocalie, cand galbena... :D

Vreau sa fiu ca o crizantema!

Timp si oras

2008-11-03T13:00:00.003+02:00

Simt ca timpul ma sufoca, imi taie respiratia si imi mananca ficare zi. As vrea sa pot sa-l tin in loc; as vrea sa-l opresc in momentele frumoase, as vrea sa-l retraiesc cand imi amintesc "clipele nemuritoare", as vrea sa-l fac sa astepte pana imi vine cheful sa invat la biologie sau sa fac probleme la chimie la sfarsitul de saptamana, as vrea sa-l mint ca n-a trecut ca sa-l traiesc si sa-l simt clipa de clipa. E dureros cat de repede trece, e dureros ca nu-mi da timp sa ma gandesc de sapte-opt-treizeci de ori inainte sa iau o decizie, e necrutator; Vreau ca timpul sa nu mai fie timp; Vreau sa nu se mai scurga si sa nu ma mai oboseasca!

Stiu ca nu se poate.

Ma chinui sa-l surprind. Vreau sa-l adun in cuvinte, sa-l prind in memorii, vreau sa-l traiesc din nou povestindu-l. Si, spre surprinderea mea, aproape ca nu se poate nici asta.

Timpul ma preseaza. Curand voi pleca de aici si voi merge sa cunosc alt oras. Nu vreau! alt oras e mai frumos pentru ca nu locuiesc in el si nu am timp sa-l cunosc asa cum e defapt.

N-ar fi frumos sa-i fac o cate-o poza zi de zi ca sa-l am aici?

2008-10-31T18:45:00.001+02:00

Ce e mai important: sa fii fericit o clipa sau sa traiesti cu impresia fericirii o viata?

2008-10-29T21:56:00.000+02:00

Am citit si mi-a placut. E reprezentativ pentru mine, cea care sunt acum! :)

Oameni

2008-10-26T11:42:00.002+02:00

Sunt oameni pe care ii admir din umbra, si pe care, din momentul cand incep sa-i cunosc imi pierd interesul pentru ei. De aceea, distanta e cel mai bun scut pentru apararea respectului. Imi place sa admir ce au realizat, relatiile lor cu cei din jur, imi place sa-i laud si sa-i idolatrizez. Nu-mi place sa-i judec, de aceea e mai bine sa stau mai departe de ei.
Sunt si oameni de care m-am indragostit odata ce i-am cunoscut. Acestia sunt oamenii mei! Pentru ei, respectul meu creste cu fiecare gest facut, cu fiecare cuvant rostit. Ei nu-mi sunt idoli, sunt cei pe care ii vreau aproape de mine constant, la umarul lor vreau sa plang, alaturi de ei vreau sa rad si sa ma distrez. :)

Daca viata iti da lamai, fa limonada!

2008-10-24T17:40:00.004+03:00

Toamna :"Poti sa mergi la cinema, sa vezi o piesa de teatru, poti sa iti petreci diminetile intr-o cafenea cocheta, sa citesti o carte buna intr-o ceainarie, sa pierzi ore intregi in magazine, sa mergi la aerobic, sa gusti viata de noapte sau pur si simplu sa te cuibaresti sub patura alturi de cel drag intr-o seara ploioasa"
Imi plac frunzele cazute pe pamant si culoarea plumburie a cerului. Nu e nimic mai atragator ca o zi frumoasa de toamna, dar nici nimic mai melancolic ca ploaia rece si vantul taios.

Daca afara e toamna, indragoste-te! :)

update: am un mesajel nou-nout: "in horoscop la gemeni: sambata si duminica dragoste si sex=))"

Fataaaa.. hai fataaa, ce puii mei!!

2008-10-17T20:15:00.003+03:00

Cred ca cel mai stresant lucru pe care il pot face fetele de tip pitzipoanaca e sa se machieze in mod excesiv. Se machiaza in statie, asteptand autobuzul, inainte si dupa masa, in pauze la scoala, dupa ies de la wc, dupa ce dau o teza, dupa ce beau apa, dupa ce expira, dupa ce inspira...

Cuvantul marcant e apelativul de claca "fataaaa" folosit extrem de des (ceva de genul viteza luminii):
-"fataaa... ai luat oglinda?"
-" fataaaa da-mi si mie putinel rozulet sa ma dau pe la ochi, buze"
-"fataaaaa.. ai penseta la tine ca mi se vede un firicel invizibil"
-"fataaaaa.. da-mi telefonul sa-mi fac o poza"
-" fataaaa.. hai fata sa ne uitam in oglinda"
-"fataa, fata, imi vine sa mor, mi-am uitat blush-ul acasa" etc

Ma streseaza. Ma streseaza pentru ca exista lucruri mai importante pe lumea asta decat o cutiuta cu fard de pleoape. Si mie imi place machiajul, de mai bine de un an si ceva nu mai folosesc, dar imi place. Apreciez un make-up bun, cu stil. Dar, dragele mele, machiajul are si el rostul lui: e suficient sa-l aplici o data, dimineata, si sa-l retusezi o data, de doua ori, in cursul zilei. Dar, de la un retus, doua, la "meet the mirror" din 3 in 3 secunde e cale lunga!

1 octombrie

2008-09-30T22:15:00.003+03:00

Nu mai am timp de nimic inafara de somn, dragoste si scoala. :)) (Ce propozitie inteligenta!!)
A inceut campania electorala. Si ce? mereu am ras de politicieni, dar parca n-o sa scriu pe blog despre ei!
Nu ma trezesc la 5:30, doru, ma trezesc la 6 ca am invatat sa ma imbrac in 10 minute :P
Maine e 1 octombrie si deja se aude un "nu putem sa ne vedem, dar vin vineri pe la tine".
Vreau sa merg la mare in octombrie... si poate..poate..
mai bine dorm, maine ma trezesc devreme! :))

neah..

2008-09-17T20:51:00.002+03:00

Vad eu bine ca nu am mai scris din iulie. Parca as vrea sa mai am entuziasm si sa vin acasa cu gramada de idei si cu o pofta nebuna sa postez. Dar se pare ca s-au schimbat lucrurile.

Despre ce sa scriu?
Despre faptul ca s-au apucat de modificari la noi in scoala, dar daca nu le termina pana dupa alegeri vom ramane doar cu apucatul? neah...e prea comun subiectul.
Despre cat de fericita sunt eu? neah... cred ca stii deja.
Despre scoala? neah.. e deja mult prea greu ca incep la 7 si ca trebuie sa ma trezesc la 5 jumatate ca sa ma fac gata.

Mai bine dorm.
Vreau totusi sa scriu ca o sa dau la medicina. Si ador decizia aceasta. :)

2008-07-30T16:03:00.001+03:00

Cel mai greu lucru e cand trebuie sa accepti defectele; si trebuie sa le accepti desi ratiunea nu vrea.

2008-07-20T11:21:00.003+03:00

Oricat ma stradui nu pot sa pricep cum se simte dragostea (logic, fiindca dragostea se simte, nu se intelege). Dar am inteles cat doare dragostea cand am vazut golul ce pune stapanire pe sufletul nostru la pierderea definitiva a pesoanei iubite.

Vacanta

2008-07-01T15:57:00.001+03:00

Planuri de mers la mare si la munte\
lene\
aparat dentar\
lene\
foarte cald\
lene\

Si eu sufar..

2008-06-10T11:48:00.003+03:00

uite
uite

"Am sa-mi trag un glont in cap

Si-am sa-mi fac o gaaaaaauraaaaaa

Si-am sa vad lumea prin ea

Intr-o alta aaaaauraaa"

Cand se termina dragostea?

2008-06-03T21:05:00.003+03:00

Ma gandeam ce e dragostea. Intrebarea mea favorita a fost: "ma iubeste? chiar ma iubeste?" pana cand el a inteles ca eu ma indoiam de dragostea lui si m-a convins ca ma iubeste cu adevarat. A inceput sa-mi placa o noua intrebare: "cand se termina dragostea?"

Nu pot sa cred ca dragostea nu se termina. Nu pot.

Imi iubesc parintii si fratii si bunicii si pe toti; iar dragostea mea pentru ei nu se va termina, dar pe el parca il iubesc altfel.. si parca nu. Eu simt si stiu ca dragostea mea pentru el nu se va termina, dar daca se termina dragostea lui pentru mine?

Uite, stim toti ca apa nu se termina, ca-si urmeaza ciclul in natura. Dar mai stim si ca apa se polueaza, nu mai e potabila, deci practic se termina. Daca cineva ii va polua sentimentele pentru mine? Daca dragostea lui o sa se termine?

Nici nu stiu de ce scriu astea. Ba da, stiu: imi e teama sa nu gresesc. De ce el face mereu totul bine? Nu am motive sa ma indoiesc de el; si totusi, daca dragostea se termina?

Pro si contra 17

2008-06-02T08:50:00.003+03:00

daca as avea cu 2 ani mai mult...
..as fi fost mai aproape de tine, m-as si fi pregatit pentru admitere si am fi fot amandoi la bucuresti
..as fi avut banchetul si nostalgia anilor de liceu (momentan imi traiesc anii de liceu)
..as fi dat BAC-ul, un stres in minus.

pentru ca am 17...
..nu am nicio grija la sfarsitul acestui an scolar
..ma gandesc la minunata vacanta ce ma asteapta(de fapt ma gandesc la noi si la planurile tale de sporturi extreme cu mobile)
..ma stresez ca singura excursie pe care o putem face impreuna, noi colegii, e la o cabana unde sa se imbete toata lumea (mai putin eu ca sunt fetita responsabila) si sa stau pe capul dianei sa nu faca prostii.
..dau cu banul: sa-mi fac ziua..sa nu-mi fac ziua (la naiba parca e mai frumos cand nu e ziua mea! :)) )

:)

2008-05-19T12:02:00.003+03:00

Vine vacanta de vara. E ciudat faptul ca anul acesta a trecut infricosator de repede si nu-mi amintesc decat momentele petrecute cu prietenul meu si discutiile cu colegii de la clasele mai mari (12c), cu alte cuvinte nu ma mai regasesc in notiunea de "clasa a 10-a b". Am cateva planuri pentru vacanta aceasta si postez acum deoarece am impresia ca in vacanta voi scrie prea putin aici. Teoretic si practic o sa ma apuc de studiat manuale de chimie si biologie (m-am hotarat sa ma fac medic). Poate pentru unii suna infricosator, pentru mine suna adorabil! :D
Simt ca o sa ma plimb mult in vacanta asta. Si o sa ma plimb mult la mare. E posibil sa fie cea mai frumoasa vacanta de pana acum.
Mai am insa 2 teze. Dar sunt extrem de relaxata in ceea ce le priveste. :)

2008-05-12T21:03:00.003+03:00

Nu-mi place sa scriu la calculator deoarece o tasta poate sa stearga tot. Pe hartie ramane mereu dovada a ceea ce am gandit cu adevarat. Nu stiu de ce ne e atat de greu sa scapam de lucrurile vechi, la urma urmei tot ce a fost bun din ele a ramas in mintea noastra, iar schimbarea produsa de despartirea fata de acestea e plina de satisfactii. Eu raman uimita ca nici macar melancolie nu simt pentru ceea ce a fost. Privesc in urma si vad doar un copil fara minte. Dar am invatat totul de una singura, pe propria-mi piele.

Citind din manualul de istorie

2008-05-08T11:16:00.002+03:00

Moartea prin gazare mi se pare groaznica. Cred ca e o metoda mizerabila deoarece simti cum mori, cum ti se termina aerul respirabil. Cred ca si din cauza fobiei mele pentru sufocare am aceasta parere, dar eu una, daca ar fi sa fiu omorata, prefer sa fiu impuscata.

O zi

2008-05-07T21:09:00.000+03:00

Ce ti-e si cu hormonii astia.

Imaginatie

2008-05-06T23:14:00.003+03:00

"Te-am visat noaptea trecuta. Mi-ai spus ca ma iubesti si ne-am impacat.."
Cum puteam sa-i spun ca e doar un vis si ca eu nu mai simt demult nimic pentru el, fara sa-l doara? E trist ca un vis atat de frumos poate fi cosmar in realitate. Imaginatia ne joaca adesea feste si ne trezim ca era mai bine cu capul cufundat in perna, decat in lumea aceasta plina de abstract si lipsita de sens. Adesea ma intreb de ce am fost creati, daca avem un rost anume, daca suntem cu adevarat stapani pe sine sau doar noi ne imaginam acest lucru, cand de fapt suntem marionete in mainile unui comediant la teatrul de papusi. El, de exemplu, ma vrea pe mine, dar eu vreau pe altcineva. Daca as avea situatia in mainile mele, atunci as fi cu el si am fi amandoi fericiti, dar, din pacate ratiunea nu poate domina sentimentele. Simt ca m-as lupta cu morile de vant daca as mai incerca. Oare ce vor aceste mori de vant, de ce nu-mi dau pace?

Pana la urma nu e vorba doar de mine; daca generalizez imi dau seama ca nimic nu poate fi cu adevarat premeditat si tot ce e concret, e de fapt o iluzie, cea mai periculoasa greseala e sa crezi ca ai fraiele in maini. Pentru ca nu le ai, e de ajuns sa respiri, iar echilibrul creat in mintea ta, de catre imaginatia ta, se va darama. Degeaba ne chinuim sa facem "ce trebuie" impotriva a ceea ce inima sau comediantul vrea sa facem, pana la urma, de fapt inca de la inceput, chiar daca ne mintim ca nu e asa, suntem nefericiti si ne simtim fara rost, abatuti.

Oare am fost creati sa visam? Sa ne lasam imaginatia sa zburde?

Eu cred sau vreau sa cred ca am un rost pe lumea asta. Care e? Nu stiu, am fost convinsa de atatea ori ca-l stiu, si tot de atatea ori am primit alta convingere, incat pot sa spun ca nu stiu si ca sunt pierduta intr-o mare de idealuri, iar fiecare nou gand mi se pare reperul perfect. E ca atunci cand esti cu un om si simti ca-l iubesti, ii spui acest lucru, dar dupa ce va despartiti si gasesti pe altcineva simti nevoia sa spui acelasi "te iubesc", iar cel pe care il "iubeai" inainte nu-ti mai trezeste niciun sentiment. E ca vremea si rubricile de meteo de dimineata: se anunta 30 de grade si cald, dar in mijlocul zilei ploua, desi tu credeai ca rochia bej si sandalele sunt recomandate intr-o astfel de zi.

Un copil de 7 ani isi imagineaza cum va fi primul sarut. Si parca vede o inima cu inimioare si simte o caldura intensa si gustul ciocolatei si satisfactia lui Jerry ca a scapat iar de Tom. Cand descopera cu adevarat pasiunea, e dezamagit ca nu asa cum isi imagina, dar fericit ca sentimentul e mai frumos. ok, poate nu e fericita comparatia, dar de cate ori nu ti-ai imaginat ceva, si cand ai descoperit cat de diferit e, nu ai fost dezamagit si totusi fericit?

Pot sa spun ca sunt o norocoasa, m-am indragostit la prima vedere si atunci, la inceput, visam la plimbari sub cerul instelat si dimineti cu mic-dejun la pat. Dupa ce ne-am despartit am visat aceleasi lucruri cu altcineva, dar cand am revenit la "alesul" imaginatia mea a prins iar aripi, mai puternice si care au inceput sa zboare pe altfel de culmi: mai inalte si cu altfel de culori, altfel combinate intre ele. Si daca maine lucrurile se vor rasturna iar? S-au rasturnat ele in cazuri ce pareau mult mai sigure! Trebuie sa recunosc ca acum pot sa bag mana in foc ca voi ramane alaturi de el pana la sfarsitul vietii.

Noaptea..noi oamenii, anatomic vorbind, suntem facuti sa petrecem opt ore pe noapte dormind. E un chin sa nu dormi o noapte; cafea pare sa faca minuni, dar oboseala tot se resimte. Ei bine, nici macar in somn, imaginatia nu se desminte. Fie ca adormi gandindu-te la ce ai maine de facut, sau cu gandul la o pereche de adidasi sau cu gandul la sarutul dupa care te topesti, noaptea iti arata poze si filme cu povesti al carui personaj esti sau nu si in care apar cele cu gandul la care ai adormit. Si te trezesti si incepi sa cauti semnificatii si sa-ti explici ce a vrut noaptea sa-ti spuna.

Suntem facuti sa cautam concretul, doarece ne-am nascut in abstract. Imaginatia e barca in care calatorim si care, deoarece vaslele nu sunt la noi, ne duce cand mai aproape de malul concret, cand mai aproape de malul abstract.

Cand zici ca faci ceea ce-ti dicteaza ratiunea, nu te intrebi care e, de fapt ratiunea? Cand vrei sa-ti asculti inima, nu te gandesti care e cu adevarat vocea inimii? De unde stii ca ai facut alegerea potrivita? Ai trait si urmarile celeilalte alegeri ca stii care e mai buna?

De multe ori mi-am zis: gata! aici e cazul sa ma opresc. Daca maine nu o sa mai fiu si nu o sa mai traiesc ceea ce as fi putut trai? Daca fericirea imi era destinata spre gasire in acel moment? Destin?

Multumesc lui vlad pentru ideea acestui post. Probabil vor mai fi si altele.

Planuri pentru luna mai

2008-05-05T11:38:00.003+03:00

Simt un iz de sfarsit de scoala, vacanta aceasta de Paste mi-a folosit sa dorm, sa dorm si iar sa dorm. Am stat lipita de telefon toata saptamna asteptand un mesaj amarat si cate-o veste; Intai mai.. ei bine intai mai a fost finalul radierii cu telefonul deoarece s-a intors! :D Iar doi mai a fost superb si trei si patru... Ah..sa nu uit de ziua de miercuri pe care o declar "ziua prieteniei" :) Cu alte cuvinte, suntem in luna mai si sunt mai optimista ca oricand, desi se anunta o perioada plina de teze si lucrari. Nu-mi pasa, viata e frumoasa, a inceput campania electorala, afara e cald, urmeaza planurile de facut escapade la mare si la munte si primesc multe multe cadouri (si culmea, le primesc de la cine trebuie)! :)
Dar ce am de gand petru luna mai? Ei bine, vreau sa rad si sa-mi traiesc visul care s-a implinit si care e lovely.
Am simtit nevoia sa postez saptamana asta despre tembelii de la tv, dar acum nu mai e timp.
Pa pa!

apa

2008-04-10T21:01:00.004+03:00

Nici nu stiu!
Imi plac reclamele alea cand toata lumea face ceva si parca Pamantul se schimba. Ce s-ar intampla daca maine de la 7 la 8 (transformand orele conform fusului orar) am asculta manele? Sau daca toti am inchide ochii pentru 10 minute simultan? Ce-ar fi daca pentru 5 minute ne-am aseza pe iarba si am privi catre cer? Dar toti: si teroristii si PSD-istii si prostii si nebunii si americanii si rusii si eu si tu si TOTI! de ce nu putem sa privim lucrurile macar 10 minute in mod obiectiv?
Vreau sa fiu si eu ca ceilalti: nepasatoare, dar nu pot; e trist ca oamenii, din dorinta de a avea ei dreptate, uita sa vada adevarul, dragostea, prietenia si frumusetea.
E trist ca daca e sa intelegi ce e mai bine pentru tine trebuie sa suferi mai intai. E trist ca anii trec si nu te bucuri de viata; la urma urmei ce cauti? E trist ca nici macar nu ai un scop in viata, macar sa descoperi aur, sau sa faci bani; e trist ca nu ai niciun scop si uiti sa privesti soarele, luna, cerul, apa.

2008-04-09T21:36:00.002+03:00

Sunt 2 motive pentru care ma doare pe mine capul:
1. am stat in curent/soare si e de la o sensibilitate capatata in mod absurd cand m-am imbolnavit
2. imi vine sa iau lumea de cap si sa dau cu ea de pamant (a nu se interpreta in sensul figurat!)

Eu am niste principii clare: daca nu-mi convine ceva spun in fata; nu comunic cu pupincuristii sau cei carora le place sa fie pupati in cur; nu-mi plac mincinosii; evit prostii.
Azi ma doare capul pentru ca realizez ca daca trebuie sa imi respect principiile atunci nu mai am cu cine sa stau de vorba.

Toti adora sa fie pupati in cur!

E clar ca!

2008-04-06T22:31:00.003+03:00

E clar ca in mine se da o lupta apriga intre ceea ce trebuie sa fac si ceea ce as vrea sa fac. Da, da stiu ca e indicat sa faci ce simti, dar atunci de ce de fiecare data cand am facut altceva decat ce trebuie lucrurile s-au complicat? Eu stiu ca in interiorul meu e o voce care imi zice mereu ce sa fac (adica ceea ce trebuie sa fac). Si serios acum, daca nu m-as gandi ca altii isi permit mai multe decat mine (nu ma refer la bani), as fi cea mai fericita. Noroc ca vocea imi aminteste si de partea nefericita a fericirii celorlalti.

E clar ca viata e o lupta continua si mult prea greu de inteles. Am zis ca daca lumea ar fi desert, eu as fi apa; nu pentru ca as fi nimic, ci pentru ca traiesc cu iluzia ca pot schimba lumea prin simplul fapt ca eu gandesc altfel, am o mentalitate diferita. Nu stiu ce va fi pana la final, dar imi va fi bine daca imi ascult vocea.

E clar ca nu toti puteti intelege ce e cu vocea aceasta, pentru ca nu toti vedeti lumea prin ochii mei. Inca lucrez la partea cu tacutul, pentru ca "tacerea e de aur", si la partea cu diplomatia, pentru ca "vorba dulce, mult aduce", si la partea cu statul deoparte, "cand doi se cearta, al treilea castiga".

E clar ca ma alimentez cu vise; si visele ingrasa!

2008-04-03T19:45:00.003+03:00

Noi, femeile, avem un talent oribil de a ceda dor in fata barbatilor care anticipeaza gandirea noastra, siguri pe ei si 50% (daca, nu mai mult) misogini. Desigur, acest lucru se intampla deoarece ne place sa luptam contra morilor de vant, sa fim mereu provocate sa ne demonstram abilitatea in a obtine ceea ce dorim. Ei, spre deosebire de noi, spun lucruri frumoase cand vor ceva, iar siguri pe ei sunt mereu. Noi suntem sigure pe noi si devenim "rele" cand vrem ceva, caci dragute suntem constant.

O femeie ii da o palma unui barbat doar cand e ccomplet dezarmata; adica atunci cand el foloseste impotriva ei, cea mai putermica arma detinuta de ea. Si e cumplit cand se intampla asta. Dar, dragii mei, atunci cand sunteti pasuiti inseamna ca va aflati in pericol maxim; daca tu crezi ca ai "umilit" o femeie, dar ea este in continuare sigura pe ea, atunci e clar ca razbunarea ei va fi la fel de dulce cum a fost sentimentul redat de falsa ta izbanda. Nu uitati ca femeia l-a facut pe barbat sa muste marul, insa tot ea v-a dat viata.

Oricum ideea e ca noua ne plac barbatii puternici din toate punctele de vedere. Sunt o provocare; cui nu-i plac provocarile? ;;)

Alerg printre cuvinte

2008-04-02T21:50:00.002+03:00

Acesta vreau sa fie sloganul meu pentru concursul lanasat de Marius.
La multi ani blogului tau, Marius!
Tin sa spun ca particip la acest concurs doar pentru ca sunt curioasa in ce ar putea consta premiile oferite de un doctor! :D
Si evident sa imi incerc norocul. :)
In orice caz, inca de cand mi-am facut blogul am simtit ca alerg (runner) prin viata, mai ales ca nu simt ca pot avea un loc anume, sau mai bine zis e o greseala sa incerci sa ma tii pe loc.

Mai e mult pana departe?..

2008-03-30T22:51:00.002+03:00

Ma enerveaza lucrurile care par usoare ca sunt grele.
De exemplu:cineva iti zici sa-i spui 5 calitati ale tale, sau cum sa fiu partenerul perfect, sau 5 lucruri cu care te-ai descurca oriunde, sau ce simti cand iubesti, sau melodia favorita, sau... sau sa alegi la ce facultate sa mergi, sau cu cine sa o iei de la capat.

Eu nu stiu ce calitati am; partenerul perfect e cel de acum; ma descurc oriunde am semnal la telefon; nu stiu ce simt, si nici ce nu simt, pentru ca simti de toate; ascult orice oricand oriunde, azi vreau la medicina, nu vreau alt inceput.

...si tot nu sunt lamurita...

Gemenele

2008-03-30T22:32:00.003+03:00

E normal sa te regasesti in fiecare om din jurul tau cate putin; e normal sa gasesti gusturi asemanatoare la haine, mancare sau hobbyuri, mai ales cand e vorba de grupul tau de prieteni. E logic si evident ca daca mergi la un cerc de arta sau poezie sau intr-un club, impartasesti aceleasi sentimente cu oamenii care merg acolo unde mergi si tu.
Grav e cand se intalnesc doi oameni cu familii diferite (gene biologice fara legatura), crescuti in medii diferite, educati la scoli diferite, si oamenii acestia gandesc la fel si vad viata la fel intr-un mod constant. Si, cum e de asteptat, pe masura ce petrec timpul impreuna devin si mai asemanatori. Cateodata e bine, alteori e frustrant sa vezi ca mereu cineva stie ce gandesti, face aceleasi gesturi si rosteste aceleasi cuvinte.
Eu am o sosie. Asta e concluzia. Si e bine, amuzant, e rau, frustant.
Citesc zodiacul, dar nu pot sa spun ca cred in el. De fapt, daca-mi zice ce vreau sa aud, il cred, daca nu, nu. Ideea e ca amandoua suntem nascute in zodia gemeni; si ne purtam ca si cum am fi gemeni, desi nu avem niciun fel de legatura. Oricum, chestia asta creeaza dependenta, adica mi-e greu sa nu stiu de ea; mi-e greu fara cineva care sa ma aprobe (si stiu ca e sincer, doar gandeste la fel); dar la fel de greu imi e cand stiu ca ma dezaproba, mai ales ca la fel simt si eu pentru mine.
Ah..

Later edit: Paradoxul e ca eu am doi frati gemeni, care nu seamana deloc, nici fizic, nici moral; Ei vin din acelasi loc si sunt diferiti; eu si sosia mea venim din directii opuse si suntem la fel.

Resemnarea

2008-03-27T10:44:00.002+02:00

Cred ca cel mai bun lucru care ti se poate intampla, pana la urma, e resemnarea. Eu nu prea stiu sa ma resemnez, de obicei obtin ceea ce vreau si-mi place sa stiu acest lucru, dar nu tot ceea ce vrei pe moment e ceea ce vrei cu adevarat sau ceea ce e potrivit asa ca trebuie sa te si resemnezi. As fi putut sa lupt pentru o prietenie bolnavicioasa, sau pentru o idee care nu ar fi schimbat cu nimic lucrurile in bine, ci doar ar fi agravat conflicte. M-am resemnat cu bucurie sa stiu ca nu sufar de nevoia de a fi mereu in centrul atentiei; m-am resemnat si cu gandul ca e nevoie de multa munca si perseverenta sa ajungi unde vrei.

Eu stiu ca totul se intoarce asupra ta; de ce sa-mi fac le fac rau altora cand stiu ca e ca si cum mi-as face rau mie? Sigur ca mai am de lucru la ideea de resemnare cand vad pe cineva ca se afla intr-o companie nepotrivita. Eu stiu ca extremele se atrag, dar asta nu inseamna ca nordul si sudul trebuie sa se uneasca: nordul e mereu nord, iar sudul mereu sud, caci altfel ne-am rataci in propriile iluzii. De aceea e bine sa stii cam unde incep si unde se termina ideile tale, ca sa nu le obligi sa devina iluzii. Asta nu inseamna ca nu e bine sa ai prieteni; e bine sa ai prieteni care sa te puna in evidenta si pe care tu sa-i faci sa se simta bine in pielea lor.

Cred ca cel mai periculos sentiment e dragostea si ma resemnez cu principiul acesta, desi uneori simt ca e mai bine sa nu pun suflet, ca e mai importanta demnitatea si puterea de a lua mereu cele mai bune decizii pentru tine, nici macar pentru voi, ci pentru tine. Si da, stiu, am vazut mult prea multe experiente straine si devin paranoica si simt ca toata lumea e rea si ca toti vor sa se simta bine doar ei. E normal, doar si eu ma comprt asisderea.

M-am resemnat si cu faptul ca e posibil sa nu mai mai simt niciodata bine, doar din cauza ca am avut candva meningita. M-am resemnat si cu ideea ca celorlalti nu are de ce sa le pese, doar ca eu chiar vreau sa le pese, pentru ca daca toata lumea imi zambeste simt ca pot sa ma resemnez mai usor!

Mi-e astenica

2008-03-24T20:23:00.003+02:00

Daca as avea o bagheta magica as schimba starea de astenica. Mi-e somn tot timpul si chiar m-am plictisit sa fac altceva decat ce-mi place...

Vulnerabilitate, e cuvantul potrivit ca sa descriu ceea ce presupune astenica. Adica daca m-a apucat astenia de primavara, devin vulnerabila. Momentan nu-mi permit sa fiu vulnerabila pentru ca asta ar insemna sa ma las amagita/vrajita.. Eu trebuie sa fiu cu picioarele pe pamant, altfel e ca si cum nu sunt.

Imi doresc sa fie soare, apa si nisip.. Imi doresc sa nu ma mai gandesc la consecinte si sa ma las la voia intamplarii.

De fapt vreau sa fiu rece si indiferenta, sa nu treaca nimic mai departe de privirea mea de gheata.

As vrea sa pot sa privesc norii si sa visez iubire.

Vreau sa cred doar in puterea indiferentei.

Alexandru

2008-03-23T00:22:00.000+02:00

4 vocale
5 consoane
...o viata de om!

prieteni.prietenii.prietenie

2008-03-19T22:28:00.003+02:00

Pot sa spun ca am multi prieteni.

sorina, mai2007

Fiecare tine sa se puna in evidenta prin inferioritatea aproapelui sau. (schopenhauer)

Si d-asta azi afirm: mai bine cand fiecare e pe cont propriu! ;)

Da-mi 20 de minute!..

2008-03-19T21:27:00.003+02:00

-Hai sa bem o cafea!
-Marcel, te rog.. nu mai are rost! Stii prea bine ca nu are rost sa ne mai amagim, eu nu te iubesc, tu nu vrei sa traiesti alaturi de cineva ca mine..
-Ioana, de ce-ti faci asta? Vreau sa bem o cafea, ma ingrijoreaza rezultatul analizelor tale, in ultima vreme esti foarte palida, ai slabit..
-Marcel, esti tu medicul meu, dar nu uita ca si eu sunt tot medic si pot sa decid singura daca sa ma declar bolnava sau nu. Nu am nimic, am fost putin stresata in ultima vreme si atat. Ai inceput sa vezi bolnavi de luecemie peste tot de cand..
-De cand?! Uite ce e, am vrut sa-ti fac un bine, ca tu vrei sa interpretezi lucrurile altfel e problema ta!
-Iarta-ma, Marcel..
-Stii ceva?! Nu eu sunt cel care nu mai are curaj sa puna mana pe bisturiu pentru ca i-a murit un pacient pe masa de operatie!
..
-Ioana..nu plange; iarta-ma, te rog..iarta-ma..
-Gata, e ok. Da-mi 20 de minute sa-mi fac ordine in birou, si mergem la cafea...

Ca atunci cand am pierdut pacientul, m-am inchis in cabinet, cerand 20 de minute sa-mi pun in ordine cateva dosare. O sa ma duc sa beau o cafea cu el, sa-i demonstrez ca nu-mi pasa!
Ca intotdeauna, cand ceva merge prost, prefer sa fug..

Dialog

2008-03-19T21:12:00.001+02:00

-Sex?
-Nu, multumesc! prefer budinca.

vreau sa vina vara..

2008-03-18T22:37:00.003+02:00

Nu mai am rabdare.
Cred ca primavara e anotimpul greselilor, si nu vorbesc de mine acum. Dar primavara e anotimpul greselilor si in ceea ce ma priveste.
Nu vreau sa parasesc zambetele si cochetariile cu pomii, frumzele, soarele si iarba.. Vreau sa raman ca ei, ca toti copiii!
Nu mai am rabdare.
Sunt ceea ce acum un an imi era teama sa fiu, si sunt mai fericita decat atunci. Cum e posibil sa te temi de feicire?

2008-03-11T22:08:00.002+02:00

i'll stand by you.. rau cu rau, dar mai rau e fara rau!

tonight and the rest of my life..Are you sure?

perfect doesn't feel so perfect anymore.. Ce e perfectiunea?

Leganat eu sunt,/ de-o straina vrere/Intr-un vast mormant: /tacere, tacere..

Sory, but I have to move on...and leave you behind

De obicei un drum fara obstacole nu duce nicaieri.. Se poate! :))

Azi e frumos afara.

2008-03-09T12:19:00.002+02:00

Am chef sa ma plimb cu bicicleta. Sa ma urc pe deal si tip ca te iubesc sau sa te necajesc si sa radem. Am chef sa alerg, sa merg in parc si sa ma uit la bebelusi cum sa impiedica si cad. Am chef sa stau pe balcon si sa privesc cum soarele se imprastie pe cladiri. Am chef sa ma joc de-a v-ati-ascunselea; sa ma pitesc in spatele stejarului :))
Simt ca azi e 1 martie. Cred ca deja nu mai am scapare. Ma simt nebuna, mai nebuna ca oricand. :))

Obsesii

2008-03-05T23:19:00.002+02:00

1. Eu sunt cea mai mare obsesie a mea
2. Ce o sa fiu cand o sa fiu mare?
3. Totul se intampla pentru ca vreau eu
4. Andressa
5. Hai sa zicem ca pun sub semnul intrebarii...sau ca nu vreau sa scriu fix aici! :):D

2008-03-05T23:10:00.003+02:00

Aseara am zis ca daca va ploua vom fi mai fericiti, iar azi a plouat si am fost fericita. Simteam nevoia sa plang, iar ploaia a plans pentru mine pentru ca dupa lacrimi urmeaza surasul. Acum zambesc! :)
Uite versuri:
I didn't came here to live you,
I didn't came here to loose..
I was brought here by the power of love..

In ploaie, Otilia Cazimir

2008-03-04T22:17:00.002+02:00

În gara asta nimeni nu coboară,
Şi plouă-adânc, pe câmp, pe gară …
Un tânăr cu manta de cauciuc
Stă zgribulit la adăpostul unui nuc.
Doar, indolentă şi greoaie,
O vacă-şi plimbă visătoare
De-a lungul liniei, în ploaie,
Progenitura viitoare.

Mi se pare ceva minunat ploaia; Imi amintesc cum era cand priveam spre cer si ma gandeam la noi.. picau de acolo de sus, parca de la tine numai stele...apa care ma umplea de energia, gandul ca tu te gandesti la mine si ca ma iubesti!..

Leapsa

2008-03-03T20:14:00.002+02:00

Claudiu, nu o "iau",o primesc :)) Asa ca:
Best:
1. Male friend: tata
2.Female friend: mama
3. Vacantion: ultima.
4. Age: cea pe care o traiesc acum! :D
5. Memory: Sa zic clasa a 9a...Ce a urmat clasei a 9a a fost o mare deziluzie, asa ca zic Revelionul acesta! :)
Worst:
1. Time of day: ultimele ore petrecute la scoala cand toata lumea e plictisita si sunt predispusa sa ma cert cu cei din jur.
2. Day of the week: As zice vineri pentru ca te gandesti ca maine e zi libera, dar nu cred ca mi se pare o zi mai rea decat alta;
3. Food: micii.
4. Memory:imi place sa cred ca pastrez doar amintirile frumoase. As zice ca cearta cu Cristina..
Last:
1. Person you saw: Andreea
2.Person you talked to on the phone: mama
3. Hugged: ce fel de imbratisare?
4.Text messaged: Andu
5. IM: Meme
Yesterday:
1.What did you do: M-am trezit, m-am uitat daca am primt vreun mesaj, m-am enervat ca nu am primit, am mancat, l-am batut pe cretinul ala cu toata furia, am plecat la tara, am mancat, m-am uitat la televizor, am mancat, am dormit. Si am vorbit la telefon caci altfel as fi fost nervoasa si acum! :))
2.Who were you with: Stefan, Ionut, mami si tati.
3.Bad/Good day: obositoare.
4. Lose something: rabdarea.
5.Fall out with someone: pe betivul pe care l-am plesnit.
Today:
1. What are you doing now: Scriu aici.
2. today in general: scoala.
3. Wearing: blugii bleu-marin, bluza bej;
4. What did you eat for lunch: un sandwich facut de mine in cuptorul de la aragaz (nu-mi place mancare facuta la microunde) si multe portocale;
5. better than yesterday: nu; poate un pic pt ca n-a plouat.
Tomorrow:
1.Is: marti;
2. Got any plans: sa scriu la fizica; sa chiulesc la romana; poate ies in oras maine seara! :D
3. Getting lucky: nici eu nu inteleg..
4.Dislikes about tomorrow: pai daca ma gandesc la ce nu-mi place atunci cum pot sa sper ca maine va fi mai bine?
5. Do you have work: da..
Favorites:
1. Number: 2;
2. Song: greu de zis.. 10-Chilian;
3. Colour: rosu in general, albastru acum.
4. season: Vara;
5. State: Franta-nu am mers dar intentionez :)
Currently:
1. With someone: nu e nimeni in jur(sunt singura acasa); daca am o relatie: da, am.
2. Missing someone: da! DA!
3. Mood: pusa pe ganduri.
4. Wanting: sa sune telefonul.
Mai departe... as vrea sa se duca la andrei, dar nu are blog. Asa ca: Scotty si Hagi :)

2008-03-03T12:02:00.002+02:00

Tati, vreau sa mananc o inghetata, sa ma iei cu tine in larg sa inotam si sa ne certe mama. Tati vreau sa fiu iar mica, sa fiu gazulita si sa nu mai stiu de ei, sa nu-i fi cunoscut. Tati vreau...

2008-03-02T22:53:00.002+02:00

-Cred ca o sa ma imbolnavesc de nervi in ritmul asta... Spune-mi ce sa fac!

-Toate raspunsurile sunt la tine; stii ca tu singura trebuie sa te controlezi. Accepta-i asa cum sunt! Lasa-i, e viata lor; sunt problemele lor; cand vor avea nevoie de tine te vor cauta ei!

-Si cu el ce fac?

-Trebuie sa ai grija sa nu devii o rasfatata. Te-ai invatat prost: e normal sa vrei ca toate sa fie ca atunci, dar timpul trece si apar multe probleme. El nu mai are 17 ani ca tine; are 22 si o gramada de responsabilitati. E ca si cum azi ar aparea cineva nou in viata ta si ti-ar impune un alt program, peste cel pe care ti-l impun al tai sau tu insati.

-Stiu ca lupta cea mai grea e cu mine insami.. Unde ramane luptatoarea din mine? Poate ca o sa reusesc sa-l inteleg, la urma urmei am nevoie de el si el de mine. Dar ce fac cu ceilalti? Cum sa-i ignor? Imi doresc atat de mult sa pot sa fiu doar un spectator la circul lor..

-Ai rabdare. Incearca sa pleci cand se incing spiritele. Incearca sa te intereseze altceva. Gandeste-te ca azi te lupti cu 29, maine vor fi mai multi si la un moment dat nu vei mai avea nervi pt toti. Satura-te de problemele altora, ramai doar cu ale tale! :)

- ok, multumesc! Tine-mi pumnii. Chiar vreau sa castig lupta asta. :D

-Bafta! :)

De ce femeile sunt proaste si barbatii niste porci

2008-03-02T09:21:00.003+02:00

Incep prin a spune ca femeile nu sunt proaste, iar barbatii nu au cum sa fie porci (anatomic vorbind!).
In general cand gasim pe cineva, mai ales daca nu am mai avut ocazia sa gasim pe altcineva asa inainte, ne lasam conduse, credem tot ce auzim, iertam orice, ca doar nah, dragostea adevarata invinge totul. Prostii! Atata timp cat nu mai esti in stare sa spui ce vrei, sa te detasezi, nu ai intalnit dragostea, ci o obsesie bolnavicioasa. Orice mi s-ar spune, eu stiu ca femeile cand vor sa creada ceva, vor crede, chiar daca nici barbatul din fata lor nu-si doreste ca ele sa creada acest lucru. Adica, fetelor, noi ne obsesionam sa ne lasam conduse de barbati; ideal e sa stim cand sa zicem "pana-aici!" si sa-i trimitem la mama lor.
Barbatii nu au cum sa fie porci. Sunt nesimtiti, lipsiti de suflet,uituci si cum vreti voi. Porci, nu. Un porc nu ar gasi de fiecare data motivul perfect pentru care a intarziat la intalnire.
Eu zic asa: barbatii sunt porci iar femeile sunt proaste pentru ca asa vrem noi sa credem. De fapt noi suntem masochiste (pentru ca avem obiceiul sa credem in ceea ce ne face rau), iar ei profita de acest lucru.

Congratulations, you won!

2008-02-26T21:58:00.001+02:00

Do you want to start another game?
Asta e intrebarea pe care esti tentat sa ti-o adresezi de fiecare data cand termini un capitol din viata ta; cand termini un joc sau pur si simplu mina de la pix. Te intrebi daca mai vrei.Daca nu cumva ti-a ajuns. Cu mina pixului si cu jocul e usor: poti sa spui nu sau da, in functie de preferinte, insa ce faci cu lupta pe care o duci zilnic cu tine si cu cei din jur? Ce te faci cand NU mai vrei sa o iei de la capat? Cum sa reactionezi cand vezi ca istoria se repeta si ca faci mereu aceleasi greseli si castigi aceleasi jocuri, insa cu jetoane de alte culori?

Sa zicem ca mi-e dor de vremea cand contau benzile desenate si aripile fluturasului. Mi-e dor sa stau pe bancuta aceea si sa privesc..cum trece timpul si noi ne plangem de mila sau ne facem rau cu mainile noastre.

Felicitari, ai castigat; m-ai plictisit si azi; m-ai dezgustat cu prostia ta! ;)

Vine primavara.

2008-02-25T08:47:00.002+02:00

Sunt foarte fericita ca vine primavara si ca pot sa scot capul pe fereastra si sa ma umplu de energie. Stiu ca fraza nu e valabila pentru cei care stau la apartament; nici pentru mine, care stau la apartament in cursul saptamanii nu e valabila. In schimb la casa, acasa, e minunat: deschizi geamul si simti primavara... Daca acum trei zile imi doream sa merg la schi (dorinta asta a disparut pentru ca am fost la schi! :P ), acum vreau sa stau intinsa pe iarba si soarele sa ma copleseasca de caldura; sau sa inot in mare.
Ma gandeam aseara de ce-mi place mai mult sa stau la casa decat la apartament, si uite la ce-am ajuns:
1.La casa, mai ales daca ai o casa la tara, poti sa te duci in padure si sa te izolezi de ceilalti; poti sa-ti aduni gasca si sa pleci "cu cortul"; daca stai la apartament in mijlocul orasului in cel mai bun caz o sa te duci pe o banca in parc.
2.Daca vrei sa dai o petrecere la tine, daca stai la apartament va trebui sa nu sari; sa nu dai muzica deloc tare; si sa te comformezi cu cei 2 metripatrati din intreg apartamentul. In schimb, la casa, vecinii vor fi mai intelegatori: in primul rand nu se va zgudui patul cu ei la fiecare saritura de-a ta. Si daca te plicitisesti inauntru poti iesi afara; sa tipi..sa dansezi.
3. La tara poti sa cresti caini, pisici, iepuri sau ce-ti mai place tie. Poti si-n apartament, dar mie personal mi s-ar face scarba de atata par de pisica pe pat sau pe perna. Sau poti sa-ti cresti plantele in tihna. Si la bloc poti sa-ti cumperi un firisor de pamant pe care sa-ti plantezi o lalea, dar una e cand ai curtea ta si cand florile infloresc dupa zambetul tau, si alta cand plantele se ofilesc din cauza detergentului arucat pe geam de la vecinul de la 4.
4. La casa poti sa-ti usuci hainele in curte. Ador mirosul acela de proapat pe care-l imprima vantul in haine...Nu ai cum sa obtii mirosul asta pe balcon, unde inghesui o gramada de rufe pe 4 ate atarnate.
5. Gandeste-te ca nu gasesti nimic din ACASA in "apartament" sau "bloc", in schimb "casa" e luat din "aCASA"! :)

Pagina din jurnal

2008-02-21T20:35:00.003+02:00

Mi-am dat seama ca nu puteam sa ma bucur de viata pentru ca priveam mereu inapoi. Vedeam tot timpul acel chip, acea urma a tineretii, a primei iubiri, daca am voie sa-i spun asa. Imi aminteam cum i-am refuzat sarutul, pentru ca nu ma simteam pregatita...apoi am regretat pentru ca-l speriasem sau poate il facusem sa constientizeze ca 15 ani e totusi o diferenta enorma intre un barbat si o femeie, la vremea aceea un barbat si o adolescenta. Stiu ca peste 3 ani, cand l-am revazut (mi-a fost rector la facultate) nu voiam decat sa mai fim iar mici, sa ma conduca acasa; el sa poarte camasa alba si cravata, iar eu sa port adidasii cu sireturi in culori diferite. Iti imaginezi ca imediat am inceput adevarata relatie; a urmat un an minunat, eram cea mai apreciata bursiera, si nu pentru ca ma ajuta el, ci pentru ca dragostea imi dadea toata energia necesara, se purta ireprosabil...apoi a urmat momentul incare a trebuit sa iau decizia, si , desigur, am ales-o pe cea gresita: cand m-a cerut de nevasta am refuzat pe motiv ca sunt prea tanara pentru verigheta..el a insistat, eu am inceput sa-i reprosez ca ma preseaza si m-am departat de el. Mi-am urmat studiile in Franta ca sa fiu sigura ca nu o sa ma mai caute si s-a terminat. Initial nu i-am simtit lipsa, dar apoi..am inceput sa-l regasesc in fiecare om..

Trebuie sa recunosc ca asta mi se intampla si azi, sa compar fiecare om din prezent cu altul din trecut. Si sunt paranoica; uneori am impresia ca daca oamenii se poarta mai frumos ca cei de dinainte sunt mai interesati, alteori ma intreb de ce se poarta mai urat...
As avea nevoie de Nadine, ea stia mereu cum sa ma tempereze; dar am pierdut-o si pe ea; am pierdut-o cand nu mi-a inteles hotararea de a ma maturiza. Nu stiu ce s-a intamplat cu ea. Adica stiu, are casa de moda in Paris, dar nu stiu ce mai face sufleteste, nu stiu daca mai fumeaza, de exemplu.. Regret ca nu am sunat-o cand ne-am certat prima data, dar nici ea nu a facut-o. Dupa cearta cu ea, m-am intors. Se pare ca de fiecare data cand ceva a mers prost, am fugit. Ma intreb cum va fi cand nu voi mai avea unde sa fug..

Citesc si realizez ca am ratat totul.

9 intamplari ciudate si-o minune

2008-02-19T22:33:00.003+02:00

Sa nu-ti zidesti fericirea pe nefericirea altora, zice un proverb.
Cum e oare posibil acest lucru daca esti fericit dupa ce ai incheiat un capitol cu un om (pe care l-ai facut nefericit)? Mereu lasam in urma oameni care sufera, deoarece nu putem multumi pe toata lumea, nu?
Ce e fericirea, la urma urmei?
De fapt, ce e dragostea? Eu nu inteleg cum poti spune ca dragostea te face fericit, daca pentru aceasta dragoste te lupti cu principiile tale, cu oamenii dragi, oameni pentru care simti respect.
Hello, people, dragostea nu tine de foame si nici de sfaturi bune!

Nu stim sa apreciem un lucru cu adevarat decat dupa ce il pierdem, din pacate

2008-02-11T20:01:00.000+02:00

Am citit cosmarul lui Em si sincer, e si cosmarul meu.

Momentan nu ma gandesc decat la tine, ce-as face daca te-as pierde. Ar fi trist, dar am trecut peste atatea incat..De fapt, nu, tu esti Rhett al meu, dar eu nu sunt precum Scarlett si nu o sa te pierd; de fapt nu o sa ma pierzi tu pe mine, cel putin atata timp cat noi nu ne dorim asta. Dar si treaba cu doritul e relativa prntru ca mi-am dorit sa pierd multi oameni dragi (sa-i pierd la modul sa nu-i mai vad atat de des, sa nu ma mai sune, sa se mute din oras etc, nu sa-i pierd de tot!) iar cand i-am pierdut le-am simtit lipsa ca pe o rana de necicatrizat..
Am suferit enorm cand te-am pierdut atunci si nu vreau sa se mai intample o data, nu cred ca as mai suporta.
Dar drama incepe cand oamenii incep sa nu mai comunice despre perceptiile lor depre viata, si desigur cand nu gasesc o cale de mijloc; Insa rau cu rau, dar mai rau e fara rau..

Ce simplu e sa fac filosofii despre toate astea, si ce greu e sa le simti..
Si m-am invatat prost, de aproape o jumatate de an traiesc un vis, n-as vrea sa devina cosmar!

Un nou inceput :)

2008-02-11T19:31:00.000+02:00

ah..

Mi-am schimbat telefonul si mi-a fost destul de greu sa accept ca mi l-am schimbat. Il aveam pe nokia cu 2 megapixeli pe masa, dar nu-mi venea sa-l las pe motorola din mana. Nu stiu de ce dar m-am atasat de telefonul asta. Mi-am amintit ca o dependenta o inlocuieste pe alta.. Ma intreb ce a inlocuit dependenta de motorola caci nokia nu-mi e chiar indispensabil.Singurele motive pentru care mi-am schimbat telefonul au fost faptul ca face poze mai bune si ca nu mi se mai blocheaza fisierele cu muzica. Eh...asa e uneori, te desparti de lucrurile vechi pentru altele noi, care nu-s neaparat mai bune. Poate e un semn ca deja lucrul schimbat n-ar trebui sa mai conteze pentru tine.
Telefonul mi l-am schimbat de vreo 2 saptamani, dar acum mi-am amintit ca voiam sa scriu despre asta.

A inceput un nou semestru, iar eu m-am hotarat sa dau la medicina. E pentru prima data cand ma "hotarasc" sa dau la o facultate si chiar sunt entuziastmata (ca eu m-am mai "hotarat" sa merg la mai multe facultati in diferite perioade ale vietii mele, dar m-am razgandit..) Ideea e ca nu simt ca e cazul pentru un nou inceput. Nu simt ca va aduce ceva nou ca altadata. Probabil nu mai acord eu importanta necesara, oricum..simt ca sunt la mijlocul unui semestru iar ca vacanta ce tocmai a trecut a fost un lung weekend.
Am schiat in vacanta asta si a fost superb. Tot ce pot sa spun referitor la asta e ca: "putem sa mergem chiar acum sa mai schiez putin?" La inceput a fost greu, ca toate lucrurile frumoase, dar apoi cand "am prins miscarea" a fost fascinant.

Acum trebuie sa-mi fac tema de vacanta la fizica.

Trebuie sa recomand un post frumos de la andressa.

Viitorul nostru II

2008-01-31T09:52:00.000+02:00

O sa terminam liceul, asa cum e el, cu profesori buni si rai, cu materiale didactice folositoare, noi sau stricate. Ideea e ce facem dupa ce il terminam; catre ce facultate mergem. Merita sa faci o facultate? El are o viziune in acest sens, cu care sunt intru totul de acord! In opinia mea nu vad de ce ai face o facultate pe la 30 de ani, avand in vedere ca meseria ta nu-ti cere o astfel de facultate; daca voiai facultate trebuia s-o faci la timpul potrivit. Desigur, daca lucrezi intr-o banca si ti se cer studii care pe vremea ta nu se faceau, atunci e in regula, dar daca nu ai nevoie de diploma aceea, atunci de ce sa faci o facultate? Sa pierzi timpul? Sa poti sa "te dai rotund"? Nu sunt deloc de acord cu facultatile astea care dau diplome pe niste examene copiate in serie si paralel. Oricum, nu mai au sanse cei in varsta, cu facultatile prospat terminate, poate doar daca cei buni si tineri pleaca in strainatate si elibereaza locuri.

Ma rog, aceasta e o problema care nu ma afecteaza in mod direct. Eu tot cred ca daca esti bun, te descurci oriunde si cu oricata concurenta ai avea. Marea mea problema e ca nu stiu la ce facultate sa dau. Oscilez intre cateva; o idee ar fi sa le parcurg in paralel. Ma consolez cu gandul ca mai am pana la facultate!

Viitorul nostru

2008-01-30T21:56:00.000+02:00

Tu si tu, am urmarit emisiunea la care ati fost invitati in seara asta si as avea cate ceva de spus:

Legat de investitiile care se pot face in scoli: intr-adevar sunt din ce in ce mai putini profesorii care investesc ca elevii lor sa ajunga departe; din ce in ce mai putini cei care chiar vor sa aiba ore interactive si se preocupa de cat stiu elevii lor. Sunt de acord, noi in Dinicu avem foarte putine dotari in laboratoare, dar oare daca am avea mai multe am sti sa le pretuim si sa le pastram? Eu, personal, sunt martora zi de zi a dispretului colegilor fata de banci, bai si pereti; daca ar putea ar darama scoala cu totul; nu le pasa daca se sparge un geam, ideea e sa nu se afle cine a facut; nu mai conteaza ca vom trece iarna tremurand de frig! Sincer, dupa parerea mea, totul porneste din educatia primita acasa, si din preocuparea pe care o manifesta admistratorii scolilor. O solutie ar fi sa ne pandeasca cineva tot timpul, iar cel care greseste sa fie pedepsit; imi pare rau sa o spun, dar fara un sistem dictatorial in acest sens, nu se va rezolva nimic!

Legat de plecatul in strainatate dupa terminarea studiilor: NU sunt de acord. Asa cum spuneti si voi, salariile nu au cum sa creasca daca toti mergem sa muncim pentru altii; schimbul de experienta e ok, chiar recomandat, dar nu vad de ce ai pleca "sa faci bani" in Spania, Italia etc.. Sunt de acord insa sa lucrezi la o firma straina care are sediu la noi, mi se pare slujba perfecta!

E greu sa faci ceva ca sa imbunatatesti situatia economica a Campulungului. Daca ne facem toti firme n-o sa avem oameni cu care sa lucram, iar daca lucram pentru altii, s-ar putea sa ramanem "slugi". Ideal ar fi sa se investeasca in scoli si spitale; iar ca propunere de locuri de munca..poate o solutie ar fi ca orasul nostru sa fie transformat in oras turistic, sau sa redevina industrial (ceea ce mi se pare imposibil!).

Metroul

2008-01-30T10:42:00.000+02:00

Intr-o zi o sa ne iubim intr-un metrou...

Metroul merge repede, trebuie sa fi si tu la fel, dragul meu...

Tipatul metroului e adanc, parca trist...eu nu vreau asa!

2008-01-28T23:57:00.000+02:00

Detest

..fumul in care ma obligi sa traiesc..

mizeria

neglijenta

..teama ca maine nu voi mai avea suficient oxigen pentru a respira..

Te urasc!

Detest

..muzica pe care ma obligi s-o ascult...

...poluarea pe care o produci cand vorbesti..

...frica de insuficienta virtuala; care-mi e viatala acum..

Vreau sa ninga, sa strang intr-un bulgare de zapada tot raul si toata neputinta.. sa te zdrobesc in palma mea si sa nu mai stiu de tine, sa te topesti, sa arzi si tu cu aceeasi intensitate...

Nu stiu ce vreau pentru maine, stiu ce vreau acum, chiar daca razbunarea nu e cea mai buna solutie...

2008-01-28T20:42:00.000+02:00

Toata lumea spune ca adolescenta e varsta cand se evidentiaza conflictele dintre generatii. E foarte important sa-i ai aproape pe ai tai in aceste momente.
Imi amintesc ca numai ei stiau cum ma simt si mi-au acordat sprijinul si puterea de a merge mai departe. Chiar nu stiu ce ma afecta mai tare cand inca nu stiau ce am: faptul ca soarta mea era atat de incerta sau ca mama nu era langa mine. Ei sunt singurii care chiar au suferit alaturi de mine, care mi-au inteles pe deplin deciziile si faptele.
Nicio trasnaie nu ar avea farmec daca ei nu ar fi acolo sa te certe ca apoi sa se amuze pe ascuns.. Cum ar fi viata ta fara tatal tau care sa te invite la dans intr-o petrecere de oameni mari? Sau fara cumparaturile alaturi de mama?Cine sa te mai pandeasca atunci cand vii tarziu de la o petrecere?
Indiferent de ce probleme aveti cu parintii vostri, incercati sa-i intelegeti si aveti incredere in ei; la urma urmei doar ei va pot fi alaturi inconditionat si merita sa-i apreciezi atata timp cat ii ai cu tine; apoi nu-ti mai raman decat parerile de rau si regretele..din pacate..

Mami si tati, va iubesc!

Doliu

2008-01-28T20:22:00.001+02:00

Nu l-am cunoscut, dar regret enorm moartea sa; a lasat in urma doi copii si o sotie indurerata... Dumnezeu sa-l ierte, iar voua sa va dea puterea sa va resemnati cu absenta lui..
Celor de la gaze: RUSINE!

Ce e dragostea?

2008-01-28T00:19:00.000+02:00

Sa treci peste toate momentele cand te enerveaza, sa cedezi cand te roaga se cedezi, sa zambesti cand te face sa plangi, sa-l iubesti cand se poarta ca un porc, sa-l ierti de fiecare data! Nu exista "si-au trait fericiti pana la adanci batraneti" pentru perfectioniste ca mine, dar pentru orice fata/femeie indragostita exista posibilitatea de a se simti fericita pana la adanci batraneti daca iubeste, crede si iarta! Dragostea e atunci cand iti amintesti fara sa vrei, e mai presus de principii sau pretentii, e mai mult, mult mai mult decat daruire trupeasca. Dragostea e si cand te cuprind indoielile, care nu tin de "oare e persoana potrivita" ci de "oare am facut bine ce am facut pentru el?oare e suficient ceea ce fac pentru el?oare sunt demna de el?" Dragostea inseamna sa vrei, pentru o clipa alaturi de el, in bratele lui, sa nu mai mananci, sa nu mai respiri sau sa nu-ti mai pese..inseamna sa-l vrei doar pe el, saruturile si imbratisarile lui...

Chayane-"cuidarte el alma"

Ce am invatat azi

2008-01-23T20:36:00.000+02:00

:)
De mult n-am mai simtit nevoia sa zambesc si sa-mi spun mie: "da, azi a fost frumos la scoala!"
Se pare ca oamenii care merita sunt undeva bine ascunsi si te lasa sa-i descoperi.

Marea mea problema e ca sunt nehotarata. Daca as face ceea ce trebuie, daca as actiona fara sa ma las influentata de ceilalti, as fi mai departe. Sau macar as vedea lucrurile prin partile lor bune si frumoase.

Am invatat ca oamenii se schimba mult; oamenii se pot schimba doar in rau. Nu cunosc pe nimeni care sa se fi schimbat in bine. Poate e de vina si mediul in care traiesc si experientele prin care trec...

Am invatat si ca e bine sa fii copil, mereu!
:)

imagini, poze

2008-01-22T21:44:00.000+02:00

Nu mai recunosc niciun chip. De personalitati nu mai vorbesc.. Ma simt mai rau decat un telespectator, ma simt ca si cum n-as fi. Si asta nu pentru ca as fi exclusa, ci pentru ca nu mai recunosc nimic; totul mi se pare prea strain si mai pot sa ma dozez in functie de gravitatea situatiilor. Uneori sunt prea calma, alteori prea nervoasa; simt ca incet-incet vor veni la mine cu camasa de forta.
Retin o culoare, un zambet, o imagine. Nu pot sa mai pun totul cap la cap, asa cum e in realitate, le pun in asa fel incat sa se incadreze in universul meu. Nu mai cred in complexitatea oamenilor. Toti sunt la fel, la fel de simpli si tristi.
O sa primesc o pedeapsa de fiecare data cand o sa gresesc. O s-o accept, asa cum o sa-mi accept si greseala, cand o voi descoperi.
Am ajuns fix cum nu-mi doream, dar am ceea ce-mi doream. Adica nu voiam dependenta asta si nici energia s-o consum astfel, dar mi-am indeplinit un vis pe care nu stiu sigur daca sa-l vad ca vis sau cosmar.
Cu presimtirile stau bine. Le am, si incerc sa le dau sens. Desigur, sensul lor e irelevant, pentru ca exista doar in mintea si in lumea mea.

De aici, din lumea de aur a imaginatiei mele,
Karina.

mda.

2008-01-20T16:36:00.000+02:00

Ce te faci daca ai posibilitatea sa iti dai seama ce va fi maine? Nu conteaza cum si de ce, doar stii ce se va intampla (si daca e de rau sau nu). Sa zicem ca ceea ce se va intampla maine e de rau (nu e pesimism, e presentiment). Si acum...crezi ca e bine sa lasi lucrurile sa se intample intocmai, chiar sa le fortezi sa se intample intocmai, sau sa incerci sa le eviti? Si daca nu poti sa le eviti? E normal sa nu poti sa le eviti, doar in mintea ta stii ce urmeaza sa faci dupa fiecare clipa.
Greu..
Sunt independenta, iar independenta implica indiferenta si deloc sentimente.
Greu..
Cred ca imi va fi greu sa nu mai folosesc cuvantul "greu", dar nu imposibil! :D

Ce-am avut si ce-am pierdut

2008-01-16T20:26:00.000+02:00

Am avut...

idei

am pierdut...

inspiratia

Am avut ..

planuri

am pierdut...

sprijinul

Am avut...

prieteni

am pierdut..

increderea

Am avut ...

prieten

am pierdut...

timp

Am avut....

"viata de noapte"

am pierdut....

respect

Am avut...

chef de mistouri

am pierdut..

posibili prieteni

Am avut ..

o tovarasa de glume, povesti si chiul

am pierdut...

planuri

Am avut...

ocazii

am pierdut...

oameni

Am avut...

sanse de a cunoaste ce-i bine si rau

am pierdut...

prieteni

Te am pe tine si sunt cea mai castigata!

Mentionez: prietenul despre care vorbesc e facut pentru lumea lui, nu pentru lumea asta; tovarasa de glume, povesti si chiul "She was my best friend. A girl who I lost contact with although she lives a couple of buildings away. We had a fight about something (when we where in high school) and I refused to talk to her for a couple of years. After that, it was impossible to go back to our friendship. We went separate ways, I guess, we are very different now."; prietenii..prieteni adevarati nu sunt colegi de serviciu, scoala sau care au interese comune cu tine; "viata de noapte", pentru mine, nu e ceva chiar asa de "maret"!

Cred ca e nevoie sa suferi ca sa te simti fericit, de-asta nu regret nimic!

Traim intr-o lume a contrastelor

2008-01-15T22:54:00.000+02:00

Totul, de la casele din jur la pomii de pe strada, de la haine la masini, mai ales la oameni, e un amalgam de 2 fetze contrastante. Uitati-va la cladiri: fie sunt niste ruine, dar intens modernizate in interior, fie ca sunt apartamente sau spatii comerciale; sau la reviste: de obicei cele mai colorate, cu hartia de cea mai buna calitate ofera cele mai josnice subiecte. Priveam de curand la mucegaiul de pe blocurile din centru, sau la vegetatia crescuta din tencuiala unui balcon (nu exagerez!) si ma gandeam cat de bizara e lumea in care traim.

Niciodata nu mi-a placut sa fac ceva de dragul aparentelor. Si nici nu ma chinui sa fac ceva din acest motiv. Nu-mi place sa ies in evidenta, sincer, cred ca mediocritatea ar fi cel mai bun lucru care mi s-ar putea intampla. Ar fi bine sa pot sa fiu un spectator, undeva departe de toti si de toate, dar nu pot: mereu ma trezesc in centrul tuturor si rare sunt momentele in care vreau sa fiu acolo.

De ce sa lasi o casa sa se darame doar pentru ca nu vrei s-o vinzi la un pret mai rezonabil? De ce sa te ploua prin acoperis cand ai putea sa ceri ajutor (normal, tu nu vrei sa pleci capul in fata celui pe care il invidiezi atat!).De ce sa te inunzi zilnic cu apa de la dus?(e drept, vecinul de sub tine va avea mereu peretii plini de mucegai, dar nici tu nu esti peste incat sa inoti mereu in propria ta casa!)

Nu-mi plac oamenii fatarnici. Cu siguranta n-o sa-mi castigi simpatia daca pretinzi a le fi prieten celor pe care in fata mea ii vorbesti de rau. Detest pe cei care nu spun in fata ceea ce gandesc. Detest cand tu aprobi in fata pe x pentru ceva, iar mie imi spui "uite, prostul, ce mi-a zis/ce a facut". Nu-mi place nici cand ajungi sa-ti plangi de mila ca nimeni nu te mai suporta, dar tu nu faci nimic sa afli unde gresesti.

Mai pune la zid si invidia. Sunt martor, zi de zi al vanatorii de note. Si eu sunt un vanator, dar cred ca stiu unde sa ma opresc. Nu ma doboara un 6, dar nu-mi strica un 10. Detest sa vad cum se priveste in curtea vecinului sa vada cat i-a mai crescut capra si daca e cazul sa-i moara. Nu suport ca cineva sa fie criticat in necunostinta de cauza; nu esti nimeni sa judeci pe nimeni (si eu mai fac asta, imi cer scuze celor pe care ii judec fara sa cunosc cum sta treaba).

De ce sa fi dual? De ce sa umbli cu doua fete/doi baieti simultan? De ce sa spui ceva si sa faci altceva? De ce e nevoie de coruptie care sa fim fericiti? de ce sa poti sa supravietuiesti doar cu barfa?

Eu visez la o lume perfecta; pe care mi-o creez eu si pe care nici el nu mi-o poate oferi, dar macar am curajul sa fiu eu, am posibilitatea de a spune ce vreau fara sa ma izbesc de rasfat, invidie sau moft. Sunt dura cu toti, dar vreau sa fiu calma si diplomata.

11:45

2008-01-14T11:36:00.000+02:00

Imi doresc sa citesc un post bun; ceva care sa ma surprinda in mod placut, un post in care sa ma regasesc si sa simt ca nu sunt singura care are toate frustrarile astea. Ma inspaimanta gandul ca de la anul voi vedea si mai putine figuri dragi pe holurile liceului. Imi doresc sa sterg cu buretele ceea ce ma enerveaza si sa desenez cu ochii ceea ce imi place. Mi-e dor de tine; pana la urma se pare ca telefonul nu tine de dor.
Vreau sa vad filmul..Am nevoie sa ma simt norocoasa. Bizar sau nu, dupa ce vad o drama ma simt mai bine, decat dupa ce vad un film siropos cu happy ending.
M-am saturat sa tot aud "nu mai postez ca e prea la moda" sau "vreau sa scriu pentru mine". Okay, scrieti pt voi, dar sa stiu si eu unde! :P
Vreau la schi. Mi s-a pus pata si trebuie sa merg.

poftim!..

2008-01-10T22:11:00.001+02:00

...ceva dragut; pentru ca avem nevoie de iluzii ca sa putem fi fericiti! :)

Sah..!MAT!

2008-01-10T21:41:00.000+02:00

Nu stiu de ce dar simt nevoia de a-i ajuta pe toti cei care sunt in jurul meu. (Asta imi aminteste de un film cu un tip care se credea ingerul pazitor al altui tip si insista pe langa "protejatul lui" ca poate sa-l ajute mai mult decar s-ar putea crede, dar de fapt ii crea doar belele!, eu insa nu ma refer la genul acesta de "ajutor".) Ideea e ca oamenii apreciaza ceea ce le spun, ceea ce fac pentru ei, sau cel putin asa imi dau impresia. Partea proasta e ca trebuie sa fie mereu cineva care sa intoarca de pe drumul cel bun invataceii mei si lucru acesta ma deranjeaza extrem de mult. Cand cineva ma contrazice, pot sa colaborez si sa ajung la un consens, dar daca cineva strica ce am construit eu sunt capabila sa raspund la fel, chiar mai rau (adica ori ma lasa sa fac ce vreau eu, ori imi strica treaba, dar nici a lui nu va mai supravietui in veci!). Si asta e orgoliu!

Nu suport de nicio culoare ipocrizia sau crizele de personalitate sau atitudini schimbatoare de genul azi suntem cei mai buni prieteni si ne pupam in fund, iar maine nu ne mai cunoastem.

Ma gandesc din ce in ce mai des ca sunt programata genetic sa fac bani (nu ma refer la prostitutie! =)) ) Vreau sa spun ca am de gand sa ma angajez undeva; sa muncesc si nu neaparat sa fiu vanzatoare sau ospatarita.Pana una-alta stiu ca se incheie un semestru si daca vreau sa mai maresc vreo medie acum se da ultima bataie a pestelui.

Mai am multe de spus, dar renunt sa ma mai exprim direct (si asa mi-a descoperit mama filele de jurnal salvate in calculator), asa ca fac un rezumat:
-"micul meu dependent de nicotina"
-"maimutoiul"
-bloguri si blogeri.

..gand..

2008-01-09T21:58:00.000+02:00

Cand m-am apucat de blog incepusem o poveste inspirata din realitate, dar mi-am dat seama ca aveam prea multe personaje si nu as fi inteles nimic din ceea ce as fi scris (nici macar eu, vreau sa spun..). Oricum, povestea si-a atins scopul. De fapt, cand mi-am facut blogul, l-am facut pentru ca voiam sa arat cu adevarat ce gandesc, dar pe parcurs mi-am dat seama ca pot sa spun in fata ce gandesc, asa cum fac mereu. Adevarul e ca eram diferita cand m-am apucat de scris aici. Voiam sa ma transform, sa fiu asa cum sunt acum, dar nu stiam ce implica o astfel de transformare. Acum stiu, si nu regret nimic, ca de fiecare data. Din nou obtin ce-mi doresc si sunt fericita si zambesc. Nu stiu cauza; nu stiu daca el, daca acea noapte, daca dorintele, daca zapada, daca iaurtul sau ciocolata; ideea e ca zambesc si pot sa fiu eu.

Citeam undeva ca noi fetele ne indragostim de un barbat pentru aceleasi trasaturi din cauza carora mai tarziu ne vom enerva. La urma urmei nu stiu de ce ma enervez cateodata si imi vine sa tip si sa fac urat; alatadata mi-ar place la nebunie sa se poarte exact la fel (si nu e vorba de circumstantele in care face un gest). Nu mai vorbim de faptul ca ma trezesc ca fac anumite gesturi pe care daca le-ar face el as bazai secole. In fine, eu mereu spun ca trebuie sa saruti multi broscoi pana descoperi printul. Ideea e sa sti cand ti-ai descoperit printul si sa stii ce print iti doresti si sa-l accepti asa cum e. Complex...

In ultima vreme toata lumea din jurul meu isi rupe/scrinteste cate un picior. E trist si plictisitor sa stai cu saptamanile in pat cu cimentul pe tine (ghips). Si mai trist e ca s-ar putea sa n-ai voie la schi iarna asta. Eu nu simt ca e iarna decat daca dupa ce ma bat cu zapada sau ma dau cu sania, beau vin fiert. Cred ca o sa sjung alcoolica; dar iarna, pentru mine, e zapada si vin fiert.

Tocmai am primit niste versuri: " we've got tonight, who needs tomorrow?.." si imi amintesc de.. Versurile astea mi se par incredibil de iresponsabile. :D

Post pilot de "La multi ani!"

2008-01-02T14:52:00.001+02:00

Sunt foarte fericita ca a nins. Asa cum fulgii au acoperit pamantul, mintea s-a umplut de amintiri frumoase.
Nu cred ca dragostea e daruire totala, e cava mai profund de atat. Am mesaje noi pe care le gasesti in josul paginii. Nu postez prea des pe blog pentru ca sunt oarecum izolata de tehnologia moderna :P (ceea ce-mi place la nebunie! ).
A inceput un an nou. Si a inceput in cel mai frumos mod posibil, chiar daca traiesc in Romania unde oamenii mor din cauza ca drumurile nu sunt deszapezite, iar salvarea nu poate ajunge la ei si in noptile de Craciun si Revelion se intrerupe curentul pt ca inca depindem de reteaua proiectata de Ceausescu pentru o populatie mai mica.
A inceput frumos pentru ca ma simt implinita. Sper sa fie pentru toti asa. Am vazut si multe drame, chiar daca eu traiesc pe norisorul meu aici sus. Cand va incepe scoala promit sa revin in forta cu blogul (pentru ca nu o sa mai fiu izolata de tehnologie).
Planuri pentru anul acesta am multe. E un an oarecum decisiv; simt ca pornesc pe un drum fara cale de intoarcere, dar plin de lucruri frumoase.

La multi ani! si numai bine!
Daca vrei sa traiesti bine, trebuie sa sti cum vrei sa traiesti! :)

I am a dreamer

2007-12-24T22:35:00.000+02:00

In seara asta l-am vazut pe Mos Craciun si nu mint. Am luat-o razna rau de tot, chiar cred in Mos Craciun!
Cadouri...
Am auzit de o dorinta cu niste papadii, eu imi doresc ceva mai simplu sau poate mai complicat, cert e ca anul asta o sa am parte de cel mai frumos Craciun si de cea mai frumoasa zi de Anul nou si daca nu o sa-mi iasa, macar stiu cum arata Craciunul si ziua de Anul nou perfecta pentru mine.
Chiar daca nu vreau sa recunosc ,ceva se intampla, iar eu sunt sigura ca e de la Mos Craciun... darul meu de la el a venit acum aproape 4 luni.
Fratii mei sunt gemeni si nu seamana deloc. Cum se poate sa existe 2 oameni care s-au nascut in acelasi timp din aceeasi mama (si tata,logic), iar alti doi oameni sa semene atat de mult si sa nu aiba nici o legatura fizica.
Nu vreau sa ajung o Cruella.Si nu vorbesc de Cruella cu dalmatienii ei, ci vorbesc de tipul acela de Cruella careia copii prietenului ei ii strica planurile.
Prietenul meu nu are copii si nu am cum sa fiu geloasa.
Atat.

Crezi in Mos Craciun, atunci o sa vina la tine!
Mosul e un batranel dragut. I-am vazut ochii mari si albastrii si cred ca daca ar fi fost mai tanar m-as fi indragostit de el. (Cum o fi in Laponia?)

2007-12-20T09:45:00.000+02:00

Poate vrei sa citesti ceva care sa te faca sa te simti putin mai bine : poftim!

Cand ai timp priveste fix in ochii unui copil mic. O sa vezi ce inseamna ochii plini, inlacrimati de fericire. O sa descoperi fericirea in lucrurile marunte.

Toti alergam dupa a ne trai viata din plin, doar ca fiecare are dreptul la plinul lui.

Sunt convinsa ca si pana acum ti-ai trait viata din plin, dar uita-te inapoi si vezi cu ce ai ramas. Vei fi suprins, dar n-o sa-ti amintesti, ca lucruri deosebite, decat niste imagini foarte comune, dar alea sunt fericirea ta...

Uite ceva nice. E melodia zilei, a saptamanii, a lunii, a anului ...( pentru mine ).

2007-12-20T08:50:00.000+02:00

In viata trebuie sa mai si.. TACI !

Oameni

2007-12-18T22:14:00.000+02:00

Ei bine, imi place sa cred in oameni. Imi place sa le zambesc, sa le dau sfaturi, sa pot sa ma incred in ei. Cand spun oameni, spun prieteni. Niciodata n-am regretat prea tare ca am avut incredere in cineva, dar de suferit de pe urma oamenilor, am suferit destul. Poate ca faptul ca pentru mine oameni=prieteni e un defect; Cu toate astea, aceasta egalitate e singura solutie de a le acorda celor din jur sanse egale.
Insa cand ceva scartie, deja imi dau seama ca ceva e gresit. rectific: ca totul e gresit si e pierdut!, adica relatia mea cu "prietenul" (a se citi: amic, prietena, iubit!) e sortita finalizarii. Doi oameni au reusit sa ma faca sa revin la ei dupa ce m-au dezamagit. Rectic iar: nu m-au dezamagit, de fapt. Pentru ca a dezamagi inseamna a te califica mai prejos decat asteptarile celorlalti sr crede ca te-ai putea califica. Acesti doi oameni, i-au dezamagit mai degraba pe cei din jurul meu, si astfel imprejurarile m-au departat de ei )dar tot ele m-au adus iar impreuna cu ei).
Revin la oameni. Care sunt oameni pentru mine? Toti. Dar imediat ii remarc pe cei care au aceleasi puncte de atins ca si mine. Nu discriminez si nici nu inseamna ca nu acord sanse egale. E ca si cum unii invata despre Columna lui Traian azi, pentru ca azi au istoria, iar altii afla maine, pentru ca maine au cursul.
Imi place la nebunie sa fiu ascultata, desi in majoritatea timpului, eu ii ascult pe altii. Oamenii trebuie sa stie cum sa ma contrazica. Daca ma ataca direct si cu multa lume, tocmai pentru ca imi sunt oameni, s-ar putea sa piarda din respectul pe care il am pentru ei. In schimb, daca mi se spune discret si chiar in mod diplomat (desi accept si confruntarile directe), iau in considerare.
Poate ca sunt conservatoare, tradionalista sau cum vreti voi, dar acum, mai ales acum, simt nevoia sa "vad" cat mai mult oameni. Sau sa "revad"...

School

2007-12-13T21:37:00.000+02:00

Nu-mi place la scoala!
Carui elev ii place la scoala?
Da, bine, o sa regret anii astia dupa ce ii voi depasi, dar acum nu-mi place la scoala.
Imi lipsesc profesorii din generala, imi lipseste atmosfera de anul trecut..
Azi am intalnit o profesoara care chiar mi-ar placea, la ora careia m-as duce de drag si la care as invata pentru stiu ca mi-ar trebui.
Nu e profa mea de clasa (nici pe profa mea n-as schimba-o!), si desi e tanara mi-a placut la nebunie atmosfera pe care a creat-o in clasa!

Poftim niste puncte pe care le apreciez la un profesor:

sa priveasca elevii ca pe niste adulti, sau sa se comporte le ca un copil; unul mai responsabil, ce-i drept.
sa-i asculte pe toti si sa-i aprecieze pe fiecare pentru cat poate.
sa renunte la catedra, sa se aseze pe un scaun intre banci, sau chiar cu un copil in banca.
sa nu vina cu catalogul, poate sa-si ia absentii si sa puna notele pe o foaie pana in cancelarie
sa-si strige elevii dupa prenume, asa e mai aproape de ei.
sa zambeasca
sa nu se crizeze ca nu-i vin copii la ora sau ca nu sunt interesati; un licean cel putin, e constient de care materie are nevoie si de care nu. ( nu am zis sa nu le puna absente sau sa nu-i noteze dupa merit, doar sa nu-i pese, sau cel putin asa sa dea de inteles); oricum fie ca e placut purtandu-se asa, fie ca e "rau" tot asa il vor iubii elevii carora nu le pasa materia lui-macar cei care sunt cu adevarat interesati, ii vor iubi si mai tare si pe el, si materia.
sa nu pedepseasca o clasa intreaga pentru niste cativa care ii strica ora. pentru asta poate pune nemotivabile si ii poate da afara.

Posibilitati

2007-12-12T23:19:00.000+02:00

Ei bine, am terminat de citit "Femeia nisipurilor" si am redescoperit ca: oricat de tare ai vrea sa evadezi din realitatea in care traiesti, in momentul in care ai calea libera sa pleci tinzi sa-ti amani evadarea. Sau cel mult vrei sa simti ca evadezi, daca ei te lasa sa pleci atunci nu mai e o evadare.
De fiecare data cand ceva nu-mi convine spun "cand voi fi mare, eu nu voi face ca tine, eu voi proceda cum e corect", desi nu ma gandesc ce-as face eu in aceeasi situatie. E drept ca sunt situatii cand as face totul diferit, dar sunt multe momentele in care procedez fix la fel cum am criticat la cineva atunci.
Sau altfel, imi doresc sa schimb ceva la cineva sau la ceva, dar cand mi se da posibilitatea sa schimb, ma razgandesc. Pentru ca mi s-a oferit, nu mi-am creat-o eu.

Ce-mi doresc fix acum:

2007-12-09T23:55:00.000+02:00

Sa vad partea a 2-a din "trafic uman" (e film. si e tragico-sperio-trist).
Sa termin de citit nisipurile. (sunt la jumate)
Sa pot sa-i fac sa ma inteleaga ca eu nu regret nimic din ceea ce sunt, si chiar daca imi lipsesc anumite momente din trecut sunt mai fericita in prezent.
Sa aflu o data ce-o sa fac de revelion ca sa stiu ce tre sa-mi cumpar de imbracat, ca sa nu mai plimb cu zilele pentru cate-o pereche de cizme.
Sa ma duc la ski.
Sa dansez tango.
Sa vina maine.
Sa iau mare la fizica.

E fix..(tocmai renuntasem sa mai cred in superstitii..)

2007-12-09T23:42:00.001+02:00

Nu ma face sa ma simt mai vinovata decat ma simt deja!...

2007-12-08T13:04:00.000+02:00

M-am saturat sa-i judec pe altii. Nu-mi mai place sa le spun ce e bine si ce nu. Fiecare are parinti acasa, fiecare poate sa-si dea seama ce e bine si ce nu. Dar asta nu inseamna ca nu o sa ma implic. Inseamna doar ca s-ar putea sa nu mai vreau sa se inteleaga de ce fac ceea ce fac.

Azi ma plimb. Ma duc sa-mi cumpar haine de revel (imi trebuie pijamale roz) si beculete ca sa-mi impodobesc casa. Cat imi place mie iarna ca e atat de colorata..

Imi doresc sa mai fiu entuziastmata cand citesc un blog. Nici macar andressa nu ma mai atrage asa mult. Si nici eu nu mai am aceeasi placere sa postez aici. Stiu ca fara cunoscutii de la care primesc comentarii nu ar fi mai interactiv, dar mi-ar placea sa ma citeasca fara sa stie cine sunt de fapt.

Am dat de o reclama, godies, care e reclama la zahar pentru cafea, parca. Povestea e asa: o tipa si un tip isis beau cafeaua, la care ea zice "hai sa incercam ceva nou!" si scoate din geanta catusele, vibratorul (jucarioare sexuale), ca la final sa scoata plicul de zahar si sa-l puna in cafea. Mi se pare absurda.
O reclama care imi place e aia de la cosmote cu tipa care ramane in pana si-l suna pe el sa-l intrebe ce sa-i faca masinii!:)) E chiar fun (n-ar fi exclus sa patesc si eu asa ;)) ).
Si apropo de reclame la cosmote, am cateva intrebari:
1.Oare si iubitul meu e asa?
2. Asa-s romanii? (asta-i retorica!)

Iata:

2007-12-06T22:32:00.000+02:00

70%

Looking for payday loans?

Desi nu e ceva chiar atat de nou! :P

Concluzie

2007-12-06T20:47:00.000+02:00

Astept sa-ti ceri scuze. Sa-mi propui sa vorbim despre ceea ce ne-a distantat. Sa realizezi (de fapt ai realizat deja) si sa-mi spui ca intr-adevar imi simti lipsa. Eu imi propun (si voi reusi, asa cum am facut si pana acum!) sa nu deschid subiectul acesta, trebuie sa ai si tu initiativa. Oricum, daca ai nevoie de mine stii unde sa ma gasesti! :)

Oricat de tare m-as stradui sa ma inconjor de o fortareata care sa-mi ofere doar lucruri palpabile, nu pot. Sunt multe cele pe care le detin, dar nu sunt sigura ca maine voi avea aceeasi influenta asupra lor. Si exemple pot sa dau si din prezent, dar si din trecut (si stiu ca-mi rezerva multe viitorul!). Am prea putine din cele stabile, iar stabilitatea lor e cat se poate de relativa. Ca nisipul despre care citesc.
Adevarul e ca ma feresc sa simt, dar mai ales sa dau frau liber sentimentelor. La urma urmei de ce sa ma raneasca ei pe mine? Mai bine raman neutra; stiu ca risc sa pierd multe, dar castig incredere in mine. Imi rezerv siguranta ca voi ajunge unde-mi doresc, mai lent dar sigur.
E normal sa nu-mi placa sa pierd, dar nu e nevoie sa trec peste cadavre ca sa-mi indeplinesc scopurile. Oricum, stiu ca cine vreau sa fiu. Stiu ce vreau sa fiu (nu-mi cere sa-ti spun ce meserie, ce facultate ca asta nu stiu sigur!, oricum ma refer in mica masura la astea).
Sunt constienta ca imi va fi foarte greu sa raman la principiile mele pana la final. Dar daca universul meu nu s-a prabusit din cauza unui el, sau din cauza unor ele, daca nici macar o amarata de boala nu m-a daramat, atunci inseamna ca pot sa ma tin pe picioare orice ar fi. Inseamna ca pot repara orice "damage" mi-ar fi provocat.

Si eu..eu unde fac Revelionul?

2007-12-05T22:24:00.000+02:00

Mda..ce vremuri cand nu stiam incotro s-o apuc! Am ezitat si am ales. Am facut alegerea corecta, atunci nici eu nu eram asa si nici el nu era pregatit pentru mine. Pregatit la modul ca avea alte trasnai in cap, nu-ti imagina altceva! Dar sa revin la prezent: o sa-mi fac Revelul cu castronul de floricele, in varful patului, in pijamale roz si uitandu-ma la Tom&Jerry. Ca sa stiti si sa nu ma mai intrebati! :D

Bun, acum sa-ti spun ca am dat doua teze (+una de saptamana trecuta) =>mai am o teza:la info. Dar nu ma stresez. Dar pentru ca am dat doua teze, n-am mai intrat pe net, desi aveam multe de zis, insa nu mi-am permis sa le scriu deoarece am vrut sa castig pariul cu mine(adica sa nu intru pe net)!

La scoala am primit confirmarea ca intr-adevar traiesc in jungla. Sa iti povestesc: stateam pe coridor si asteptam sa vina proful ca sa-i spun ca vreau sa plec si sa nu-mi puna absenta ca e pentru o cauza nobila, cand din clasa vecina (nu spun care, desi e logic) "colegii" de acolo, ca ei, de fapt sunt animalute, incercau sa sara ca broasca. Care mai bine, care mai bun. Duuh...ce sa faca si ei?! sareau ca broasca...Si ce se mai distrau, erau atat de fericiti ca sar ca broasca..Mda:la zoo(sau jungla).

Moshu mi-a adus bomboane. Si-mi plac. :) Eu voiam pace mondiala, dar sunt bune si bomboanele.

In rest, nu stiu ce sa-ti mai povestesc. De fapt ar fi multe de zis, dar nu vad de ce as spune despre mine lucruri care nu cred ca te intereseaza! Oricum, am avut ocazia sa conversez mai mult de 10 minute cu o colega. Mai narcisista ca mine. Cu mult. Cu prea mult. De fapt ea, saraca, e cu totul mandra de ea. Eh..asta e.

A! Daca as sti ca ma citeste profa de chimie din generala as fi extraordinar de fericita. Pentru ca pot sa-i spun "multumesc" ca mi-a aratat ce inseamna chimia, dar si ca "imi pare nespus de rau ca nu mai sunteti profesoara mea". Chiar ii duc lipsa. Sarutmana, doamna Vocila!

Atat. Poate revin cu ceva mai interesant. :)

Inca ceva: Am modificat topul.Stiu un post dragut, dar nu stiu pe cel loc sa-l pun. Si, daca te intereseaza, citesc "Femeia nisipurilor" de Kobo Abe.