Cred ca cel mai stresant lucru pe care il pot face fetele de tip pitzipoanaca e sa se machieze in mod excesiv. Se machiaza in statie, asteptand autobuzul, inainte si dupa masa, in pauze la scoala, dupa ies de la wc, dupa ce dau o teza, dupa ce beau apa, dupa ce expira, dupa ce inspira...
Cuvantul marcant e apelativul de claca "fataaaa" folosit extrem de des (ceva de genul viteza luminii):
-"fataaa... ai luat oglinda?"
-" fataaaa da-mi si mie putinel rozulet sa ma dau pe la ochi, buze"
-"fataaaaa.. ai penseta la tine ca mi se vede un firicel invizibil"
-"fataaaaa.. da-mi telefonul sa-mi fac o poza"
-" fataaaa.. hai fata sa ne uitam in oglinda"
-"fataa, fata, imi vine sa mor, mi-am uitat blush-ul acasa" etc
Ma streseaza. Ma streseaza pentru ca exista lucruri mai importante pe lumea asta decat o cutiuta cu fard de pleoape. Si mie imi place machiajul, de mai bine de un an si ceva nu mai folosesc, dar imi place. Apreciez un make-up bun, cu stil. Dar, dragele mele, machiajul are si el rostul lui: e suficient sa-l aplici o data, dimineata, si sa-l retusezi o data, de doua ori, in cursul zilei. Dar, de la un retus, doua, la "meet the mirror" din 3 in 3 secunde e cale lunga!
Se afișează postările cu eticheta camasa de forta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta camasa de forta. Afișați toate postările
vineri, 17 octombrie 2008
duminică, 30 martie 2008
Gemenele
E normal sa te regasesti in fiecare om din jurul tau cate putin; e normal sa gasesti gusturi asemanatoare la haine, mancare sau hobbyuri, mai ales cand e vorba de grupul tau de prieteni. E logic si evident ca daca mergi la un cerc de arta sau poezie sau intr-un club, impartasesti aceleasi sentimente cu oamenii care merg acolo unde mergi si tu.
Grav e cand se intalnesc doi oameni cu familii diferite (gene biologice fara legatura), crescuti in medii diferite, educati la scoli diferite, si oamenii acestia gandesc la fel si vad viata la fel intr-un mod constant. Si, cum e de asteptat, pe masura ce petrec timpul impreuna devin si mai asemanatori. Cateodata e bine, alteori e frustrant sa vezi ca mereu cineva stie ce gandesti, face aceleasi gesturi si rosteste aceleasi cuvinte.
Eu am o sosie. Asta e concluzia. Si e bine, amuzant, e rau, frustant.
Citesc zodiacul, dar nu pot sa spun ca cred in el. De fapt, daca-mi zice ce vreau sa aud, il cred, daca nu, nu. Ideea e ca amandoua suntem nascute in zodia gemeni; si ne purtam ca si cum am fi gemeni, desi nu avem niciun fel de legatura. Oricum, chestia asta creeaza dependenta, adica mi-e greu sa nu stiu de ea; mi-e greu fara cineva care sa ma aprobe (si stiu ca e sincer, doar gandeste la fel); dar la fel de greu imi e cand stiu ca ma dezaproba, mai ales ca la fel simt si eu pentru mine.
Ah..
Grav e cand se intalnesc doi oameni cu familii diferite (gene biologice fara legatura), crescuti in medii diferite, educati la scoli diferite, si oamenii acestia gandesc la fel si vad viata la fel intr-un mod constant. Si, cum e de asteptat, pe masura ce petrec timpul impreuna devin si mai asemanatori. Cateodata e bine, alteori e frustrant sa vezi ca mereu cineva stie ce gandesti, face aceleasi gesturi si rosteste aceleasi cuvinte.
Eu am o sosie. Asta e concluzia. Si e bine, amuzant, e rau, frustant.
Citesc zodiacul, dar nu pot sa spun ca cred in el. De fapt, daca-mi zice ce vreau sa aud, il cred, daca nu, nu. Ideea e ca amandoua suntem nascute in zodia gemeni; si ne purtam ca si cum am fi gemeni, desi nu avem niciun fel de legatura. Oricum, chestia asta creeaza dependenta, adica mi-e greu sa nu stiu de ea; mi-e greu fara cineva care sa ma aprobe (si stiu ca e sincer, doar gandeste la fel); dar la fel de greu imi e cand stiu ca ma dezaproba, mai ales ca la fel simt si eu pentru mine.
Ah..
Later edit: Paradoxul e ca eu am doi frati gemeni, care nu seamana deloc, nici fizic, nici moral; Ei vin din acelasi loc si sunt diferiti; eu si sosia mea venim din directii opuse si suntem la fel.
luni, 24 martie 2008
Mi-e astenica
Daca as avea o bagheta magica as schimba starea de astenica. Mi-e somn tot timpul si chiar m-am plictisit sa fac altceva decat ce-mi place...
Vulnerabilitate, e cuvantul potrivit ca sa descriu ceea ce presupune astenica. Adica daca m-a apucat astenia de primavara, devin vulnerabila. Momentan nu-mi permit sa fiu vulnerabila pentru ca asta ar insemna sa ma las amagita/vrajita.. Eu trebuie sa fiu cu picioarele pe pamant, altfel e ca si cum nu sunt.
Imi doresc sa fie soare, apa si nisip.. Imi doresc sa nu ma mai gandesc la consecinte si sa ma las la voia intamplarii.
De fapt vreau sa fiu rece si indiferenta, sa nu treaca nimic mai departe de privirea mea de gheata.
As vrea sa pot sa privesc norii si sa visez iubire.
Vreau sa cred doar in puterea indiferentei.
miercuri, 19 martie 2008
miercuri, 5 martie 2008
Obsesii
1. Eu sunt cea mai mare obsesie a mea
2. Ce o sa fiu cand o sa fiu mare?
3. Totul se intampla pentru ca vreau eu
4. Andressa
5. Hai sa zicem ca pun sub semnul intrebarii...sau ca nu vreau sa scriu fix aici! :):D
2. Ce o sa fiu cand o sa fiu mare?
3. Totul se intampla pentru ca vreau eu
4. Andressa
5. Hai sa zicem ca pun sub semnul intrebarii...sau ca nu vreau sa scriu fix aici! :):D
duminică, 2 martie 2008
-Cred ca o sa ma imbolnavesc de nervi in ritmul asta... Spune-mi ce sa fac!
-Toate raspunsurile sunt la tine; stii ca tu singura trebuie sa te controlezi. Accepta-i asa cum sunt! Lasa-i, e viata lor; sunt problemele lor; cand vor avea nevoie de tine te vor cauta ei!
-Si cu el ce fac?
-Trebuie sa ai grija sa nu devii o rasfatata. Te-ai invatat prost: e normal sa vrei ca toate sa fie ca atunci, dar timpul trece si apar multe probleme. El nu mai are 17 ani ca tine; are 22 si o gramada de responsabilitati. E ca si cum azi ar aparea cineva nou in viata ta si ti-ar impune un alt program, peste cel pe care ti-l impun al tai sau tu insati.
-Stiu ca lupta cea mai grea e cu mine insami.. Unde ramane luptatoarea din mine? Poate ca o sa reusesc sa-l inteleg, la urma urmei am nevoie de el si el de mine. Dar ce fac cu ceilalti? Cum sa-i ignor? Imi doresc atat de mult sa pot sa fiu doar un spectator la circul lor..
-Ai rabdare. Incearca sa pleci cand se incing spiritele. Incearca sa te intereseze altceva. Gandeste-te ca azi te lupti cu 29, maine vor fi mai multi si la un moment dat nu vei mai avea nervi pt toti. Satura-te de problemele altora, ramai doar cu ale tale! :)
- ok, multumesc! Tine-mi pumnii. Chiar vreau sa castig lupta asta. :D
-Bafta! :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)